Hai c-am mai gasit una

Povestea pe larg se gaseste tot pe acelasi forum, sub titlul SkepsiDyne Integrated Node - The Bitcoin Mining Company. Are vreo 40 de pagini din care eu am citit vreo zece, si un final nefericit.

Pe scurt e cam asa : un tip complet anonim, fara nici o istorie verificabila (ca-i o diferenta intre a fi anonim complet si-a fi anonim cu un pseudonim respectat) are ideea banala de-a construi niste mineri. Evident ca-n urma nefericirii ulterioare si-a sters articolul initial si deci nu mai cunoastem detaliile relevante (ca asa se intimpla atunci cind permiti utilizatorilor sa stearga chestii), da' in mare vorbind putem ghici din reactiile celorlalti ca a prezentat cam o jumatate de plan de afaceri (ca si astelalti).

Chestia cu ideile banale este ca se reduc la o competitie de executie. Daca ideea banala-i sa ne gasim de lucru pe salar cu program de la 9 la 15, atunci ala care ajunge la ora 9 de 21 de ori intr-o luna va iesi inaintea aluia care ajunge la ora 9 de 18 ori pe luna. Executia superioara e cheia succesului la banalitati, pur si simplu.

Tipul executa prost, in sensul ca stringe bani pentru a pune in opera doua unitati da' nu le pune in opera ci asteapta sa se stringa bani si pentru a treia, ceea ce se traduce direct in pagube (venituri nerealizate) pentru actionari. Asta-i o problema operationala, si cine i-i COO (adica el insusi) tre' taiat la salar pentru prostia asta. In virful greselii respective comunica prostⁱ.

Ca atare atmosfera trece foarte rapid din binevoitoare si deschisa inspre nu neaparat negativa da' cel putin critica (in majoritate constructiv-critica, ceea ce-i mare chestie, ca tipul nu merita). Asta-i o problema de comunicare (cu piata, cu stakeholderii, cum doriti s-o priviti) si deci cine i-i CCO (adica tot el insusi) trebuie taiat la salar. Deja la momentul asta cetateanul tre' sa aduca bani de-acasa doar ca sa i se permita sa se joace in continuare de-a participantul in discutieⁱⁱ.

Da' executia proasta nu se termina cu comunicarea gestionata prost in virful operatiunilor gestionate prost. O, nici vorba. Executia proasta continua si-n finante (pentru care cine i-i CFO trebuia lovit cu un cub ud de granit, ca-i prea dobitoc pentru lumea asta). Deci, cinta Ahile disperarea Zoitei in fata urmatoarei scheme : Tipul emite 10`000 de actiuni, din care pastreaza 5`001 si ofera spre vinzare 4`999, la un pret de .75 bucata. Acest pret nu este sustinut prin nimic : firma nu are un capital, nu are o istorie, nici macar nu are o existenta. Incearca sa intre prin executia unei idei banale (de catre tipi fara experienta) intr-o piata complet comodizata, domniata deja de alti jucatori. Care alti jucatori au si capital, si experienta, si relatii si asa mai departe.

In mod absolut inexplicabil se vind citeva mii de actiuni (in valoare de citeva mii de dolari). Tipul ia acesti bani si cumpara mai tirziu decit era cazul mai putin echipament decit se putea, si intimpina diverse alte dificultati operationale. Pentru a sarbatori tristul fapt ca nimic n-a mers inca macar acceptabil (nu vorbim de exceptional, acel exceptional care era necesar pentru a avea toata chesita o sansa), propune actionarilor la vot o masura de-a aprecia arbitrar actiunile nevindute. Cu 33%. Si deci sa fie scoase la vinzare la pretul de 1 in loc de .75. Masura trece cu un numar insemnat de voturi pentru, da' in cele doua-trei zile cit se voteaza (lasind la o parte faptu' ca el are oricum pachetul majoritar si deci poate forta un vot) citiva speculanti cumpara la .75 si odata marit pretul calupului la 1 se plaseaza la vinzare la .99. Cum e si logic de altfel.

Tipul continua sa execute intre submediocru si deosebit de prost, luni de zile nu are doua unitati in productie simultan (desi trebuia sa aiba intre trei la bun inceput si vreo cinci spre sapte la final), continua sa comunice intre idiot si intolerabil si asa mai departe. Dupa care, spre a sarbatori toate aceste insuccese dureroase mai propune o masura de-a aprecia calupul de actiuni nevindute, tot arbitrar, la 1.25. Masura asta cade la vot, si aici intervine un moment de geniu : tipul reintroduce tot calupul la pretul de... .75. Da' fara sa se mai consulte cu nimeni de data asta.

Si-aici vine bomboana de pe tort : intre multe, nenumarate perle negre de prostie emise ca dintr-o fintina fara fund si fara rusine, s-o alegem pe una mai dodoloata

The purpose of the shares sold was to raise funds, not create a market for shareholders.

Asta pe post de raspuns in directia unei persoane care-i explicase in termenii cei mai eleganti si binevoitori ideea simpla ca piata decide cit capital sa-ti puna la dispozitie, si-n cazul lui piata a decis, l-a intarcat si e cazul sa demonstreze ca se descurca. Deci, "ideea de-a vinde actiuni e in sensul de-a face bani eu, nu de-a face bani voi".

Mnoa, vedeti de ce-si bate pula toata lumea care conteaza si de Obama, si de PSD, si de Geoana, si de Ponta, si de toti socialistii care exista azi, au existat ieri si probabil vor mai exista cita vreme exista prostie pe lume si are nevoie-n fudulia ei abjecta de alte nume, pentru ca ala simplu de prostie nu ii pare suficient de acoperitor ? De-asta, draga.

De asta. "Iti dau doi lei pe o franzela, da' in sensu' ca tu imi dai mie o franzela, nu in sensu' ca iti dau eu tie doi lei". Asta este, in toata completa lui desfasurare, socialismul. Asta este "nu am bani sa-mi platesc ratele", asta este "avem dreptul la pensii", asta este toata povestea, o aveti aici completa.

Principalul motiv pentru care imi place piata libera este ca intr-o piata libera am de cine ride.

1. In stilul etern si perpetuu al redusilor mintal din toate timpurile si din toate locurile, "sunt proasta deci ma faci de ris deci esti un om rau" si respectiv "vrem o prostie, incercam cu frumosu' poate astia-s fraieri, nu merge atunci ne cocosim, nu merge nici asa ne suparam ca ei is de vina ca noi vrem o prostie"... [↩]
2. Il mai tineti minte pe antreprenoru' cu experienta ? [↩]