Fizica in viata de zi cu zi

Sa zicem ca cineva ii om bogat pentru ca i-o placut fizica cit si radicalurile cind o fo' mai tinar asa ca acum sta la casa nu in pula ca unele. La aceasta casa el are atasata o gradina, care vine cu furtun incorporat in vederea umectarii (tot ca si unele, de altfel).

Casa cit si gradina vine atasata la o atmosfera, care are temperaturi. Cineva-ul vine cu cap incorporat, care are preferinte de temperaturi. Atunci cind temperaturile atmosferei nu se potrivesc cu preferintele de temperaturi ale capatinii, fiind primele prea exagerat de ridicate-n sus exista un mijloc simplu si natural de-a combate.

Si anume, sa zicem ca omul bogat caruia i-o placut fizica cit si radicalurile cind o fo' mai tinar se apuca si indreapta jetul de apa iesind din furtun spre propriul acoperis. Daca furtunul are un debit de 15 litri / minut si el petrece un sfert de ceas udindu-si coperisu' (ca mnoa, casa mare) rezulta un total de 225 litri de apa utilizati in acest scop. In virtutea proprietatii magice a sistemului francez de masuri si unitati 225 litri de apa inseamna 0.225 tone, sau tot atitia metri cubi. Da-n principal inseamna 225 kilograme, ca aia-i unitatea principala (si de altfel singura care-i cu "kilo", tot restu' is fara prefix).

Admitind ca din aceasta cantitate de lichid a zecea parte se evapora, in timp ce restu' se scurge pe scurgerile destinate acestui scop, si cum caldura de trecere de faza a apei este 2`250 kJouli in timp ce caldura necesara cresterii temperaturii cu un grad este 334kJouli, presupunind ca apa iese din teava la 10 grade putem calcula cam cita caldura se extrage astfel.

Caldura latenta de evaporare in kJ / kg * cantitatea de apa ce se evapora + Caldura latenta in kJ / kg * numaru' de grade * cantitatea de apa

Sau aplicind numeric

2250 kJ * 22.5 kg + 334 kJ * 90 °C * 22.5.5 kg = 0.72 gigaJouli.

Am facut abstractie de faptul ca din apa ce nu se evapora o parte ajunge si ea la o temperatura mai inalta de zece grade, ca sa nu ne mai complicam cu inca o estimare prin care sa stabilim care ar fi temperatura medie a apei pierdute. Daca nu va convine estimarea ca "jumatate se evapora" puteti sa mai compensati de-aici.

Acesti 0.72 gigaJouli extrasi din caldura casei ar insemna racirea unui volum de aer de 10`000 de metri cubi (aproximativ volumul unui stadion, ca ordin de marime) cu 35 de grade (deci de la 35 la 0) de aproximativ douazeci de ori. Asta pentru ca densitatea aerului se poate considera 1 kg per metru cub, iar capacitatea calorica 1 kJ per kilogram (depinde evident de concentratia de basini si alte gaze straine precum si vapori de apa) si-atunci... asta e.

0.72 gigaJouli inseamna cam 660`000 BTU, deci daca omul si-ar instala un aparat smecher de aer conditionat (sa zicem 3 unitati de 80`000 BTU fiecare) care functioneaza cu o eficienta ideala de 50% inseamna atunci ca undeva la 400 kWatti-ora s-ar consuma ca sa extraga toata caldura asta din casa cetateanului. Precum stiti costul energiei electrice per MWh e undeva la 100 de lei, si deci costul operatiunii pentru cetateanul bogat da' nedus la scoala ar fi cam 40 de lei.

La schimb costul apei este undeva la citiva lei per metru cub, functie de unde anume locuiti. Cetateanul care-s eu are de exemplu o fintina sapata, la care atasind o pompa de 800 W obtine fara probleme un debit de fo' 30 litri/minut, cu care la nevoie isi face treaba asta, precum si altele cum ar fi de exemplu balacit fete, pisici scl.

Tratind putin problema si pe filiera ecologica, ca nu toti suntem la fel de timpiti ca si ecologistu' mediu, racirea pe baza de apa limiteaza pierderile de resurse neregenerabile la acei citiva lei cit o fi costind curentu' cheltuit. Racirea pe baza de aer conditionat necesita distrugerea unor resurse, in afara de cazu' ca toata energia se produce-n hidrocentrale ca-n Costa Rica.

Este ca-i interesanta fizica in viata de zi cu zi ?