Dead Reckoning

In caz ca nu stiati (cum bag mina-n roscata ca nu stiati), "dead reckoning" e o expresie idiomatica in limba engleza. To reckon e un verb care-nseamna ceva precum a socoti, a judeca. Dead e o scriere gresita (cam cum ar veni "citeste" in loc de citesc in expresii precum "ce face fetele, se fute ?") a prescurtarii ded care vine de la deductive. Iar deductive reckoning e o metoda de-a evalua pozitia [unei nave] in baza unei pozitii anterioare cunoscute (the fix) si-a unor evaluari de timp si viteza. Evident, metoda e imprecisa datorita acumularii erorilor, asa ca nu mai prea este folosita (motiv pentru care m-am si apucat sa notez explicatia aici, cine stie daca o va mai cunoaste cineva in zece ani).

Fara prea mare legatura cu aceasta socoteala, filmul omonimⁱ povesteste aventurile a ceva militari americani reintorsi din ceva spital frantuzesc (unde n-au futut nimic, pentru ca pe-atunci asa era).

Metoda narativa e usor obositoare. Poate ca se potriveste la alea cu detectivi, poate ca toata lumea-si dorea sa fie Hemingway in epoca, da' de la o vreme devine obositoare, cam ca si risul de malaxor al lui Cagney. Dincolo de aceasta problema superficiala, se gaseste notata pentru posteritate-n acest film o chestie pe care iarasi, cine stie dac-o va mai recunoaste cineva in zece ani. Deci : eroul cauta un cetatean. Ei sunt prieteni, si cautatul ii lasa un mesaj cum ca-l va suna "mai tirziu". Cam cit timp credeti ca-l asteapta eroul ?

Zece ore. Zece ore in care sta acasa si pazeste telefonul. Pe bune acuma, din experienta voastra cu pizduta contemporana medie, daca-i spui c-o suni mai tirziu cam ce sanse sunt s-o gasesti linga telefon dupa zece ore ? Deci, nu "iesita in oras", nu "dusa pina la mol", nu "vizavi la Getuta". Ci linga telefon, asteptind. Si asta-i doar inceputul, pentru ca patruzeci si opt de ore mai tirziu (adica doua zile pentru cei ce n-au avut rabdare nici la scoala) eroul inca asteapta. Moment la care-i pica fisa. Pentru ca vedeti voi dragii mosului, asta-i marele secret pe care n-aveti cum sa-l aflati : asteptind iti pica fisa. Da' daca n-astepti niciodata dupa nimic (ore, zile, ANI) nici n-are cum sa-ti pice fisa precum idem n-ai cum sa stii ca daca ai fi asteptat ti-ar fi picat. Si cind noi astia batrinii ridem de voi ca sunteti prosti si traiti superficial cam la asta ne referim. La faptu' ca nici nu stiti ce pierdeti, dat fiind ca n-aveti cum sa stiti.

Revenind la subiect : te spargi de ris ascultindu-l pe Bogart cum incearca el sa vorbeasca-n drawl cu accentu' lui ca o cascada de bolovani. Tigarile se folosesc pe post de medicament, tartinele contin "real putty, from France" si Bacall se manifesta sub forma unei understudii lezbience pe numele ei Emma Matzo (aka Lizabeth Scott) cunoscuta in principal prin lipsa unui sistem de valori esteticeⁱⁱ. Avem ocazia sa aflam o fascinanta teorie reductionist-misogina cit si disfunctionala in ce priveste rolul femeilor in societate precum avem ocazia sa vedem cum functioneaza planurile-n realitate : tipul vine chitit sa sparga seiful si-l gaseste deschis, dupa care descopera ca nu contine ce se astepta el sa contina. Realism peste noua mii la faza asta,

Daca aveti chef de film de actiune cu spioni si politist merge. Fara tite insa.

1. Dead Reckoning, 1947, de John Cromwell, cu Humphrey Bogart [↩]
2. "I'm tired of that smart New York set who blast Hollywood, calling it an intellectual void." [↩]