Urme sarate - XVI
[...]uita din cind in cind la ea, zimbitor. Petru si cu Adina se distrau de minune, spuneau bancuri probabil, la un moment dat Petru incepu s-o gidile. Adinei ii placea, ridea fericita si nu incerca sa se apere prea mult.
Maria incepu sa plinga. Vazind-o, Adina rise si mai tare
- Uite la pisorca, plinge! cinta ca o copila de ciclu primar, Plinge-pisorca! Plinge-pisorca! Maria plingea in hohote.
- Hmm, zise prietenul Adinei, ca si cum facea parte dintr-un joc, simtiti un miros ?
- Parca de pisat, raspunse Petru, rizind.
- Cine s-a pisat pe el ?! intreba soferul, prefacindu-se uimit. Cine ?! intreba [...]