The Wizard of Gore

Crispin Glover si Flux Suicide schimba impresii la gura sobei.

Filmulⁱ este un fel de Planescape : Torment realizat cu mijloacele L.A. Confidential. Suna cam... trippy ? Pai este. Este psihedelic de-a dreptul, se zice ca nu poti face filme dupa jocuri ca nu ies calumea, o teorie la care de altfel eu subscriam pina acum doua ore, din lipsa de contraexemple. Acum insa am un contraexemplu, si inca unul perfect, acest Planescape : Torment, The Movie care este.

Crispin Glover are probleme serioase cu vorbitul scenic. Am inteles, tre' sa sune hipnotic si fascinant. Nu-i iese. Kip Pardue pune-n joc cam toata competenta la care v-ati astepta din partea unui fost atlet de liceu si frumusel de genre fiction made for tv (nu cu avocati, nu cu vampiri, nu cu politisti ci cu medici, daca va roade curiozitatea). Phillips e ok, a mai crescut de la nivelul din Tart sa zicem, da' nu va ajunge niciodata mare actrita. Restul actorilor nu-s mentionabili, dincolo de faptu' ca apare un contingent serios de Suicide Girls - Cricket, Nixon si cu Flux - dintre care prima are proasta inspiratie sa apara cu chiloti pe ea, chestie de care mie mi-ar fi rusine sa fiu in locul ei, si altfel ma enerveaza fiind in locul meu. Daca ar fi sofer de taxi probabil ca n-ar sti conduce masini cu cutie manuala sau ceva.

Chiar si asa, filmul functioneaza remarcabil. Nici acum nu mi-e clar ce s-o intimplat de fapt. Se pun niste probleme serioase, de buna calitate (nu oricine-i capabil sa puna intrebari la care merita sa cauti raspunsuri), se lasa deschise niste cai de interpretare valoroase (nu oricine-i capabil sa lase-n ambiguu ce nu tre' precizat), actul vizionarii e un cistig net pentru privitor.

Recomand calduros.

1. The Wizard of Gore, editia din 2007 nu cea din 1970, de Jeremy Kasten (dupa un scenariu de Zach Chassler) cu Kip Pardue, Crispin Glover, Bijou Phillips. [↩]