Povestea lui Ion si-a Mariei, partea I

Voi sa va spui o poveste, povestea lui Ion si-a Mariei. Precum probabil ca va dati seama pe cei doi nu-i cheama chiar asa, ci probabil altfel. Precum de asemenea probabil ca va dati seama, cei doi exista. Sau nu. Ca de fapt de-aia va spun povestea, sa-mi spuneti voi daca cei doi exista doar in imaginatia mea, si-i deci cu adevarat poveste, ori exista in fapt in realitate, si-i atunci povestire. Sunteti gata ? Purcedem.

Ion era un tip inteligent si cam razvratit. In scoala ii placea sa invete ce-i placea lui, da' nu-i placea sa invete ce nu-i placea lui, ca de exemplu chimia. Asa ca avea o groaza de absente si vesnica amenintare cu scaderea notei la purtare, amenintare neadusa niciodata-n fapt datorita faptului ca totusi... pustiul nu-i prost... brinza buna in burduf etc scl. Tot ca rezultat avea o groaza de prietene, atrase cum sunt pustoaicele de "rebeliunea" lui Ion.

Dupa liceu, in loc sa se duca la facultate ca "ceilalti fraieri", Ion s-a apucat de facut saituri pe Internet, si dupa zece ani de practica si-a tot rafinat aceasta profesiune de facto, aleasa de el (sau ma rog, care-l alesese ea pe el) pina in punctul in care facea proiecte, nu pur si simplu sait-uri, pe care le vindea dupa aia. Intr-un an fiscal Ion stringea intre o suta de mii si-un milion de dolari, functie de "noroc", sa zicem, da' mai in medie trei-patru sute de mii, pe care platea impozit fix ciuciu.

Asa incit lui Ion nu-i mergea tocmai prost, cel putin in comparatie cu restu' fraierilor dintr-o tarisoara unde salariul mediu net se cam incapatina sa ramina-n zona "citeva sute de dolari pe luna".

Maria era o fata cu picioare luungi, luuuungi, cu ochi mari, mari, un fel de gazela umana. Prin jocurile fatidice-ale intimplarii (care nu joaca zaruri!), sub parul negru, buclat de la natura se ascundea un creier cel putin functional, daca nu de-a dreptul cret. Chit ca n-avea aplicatiunea combativa a baietilor, Maria era inteligenta si silitoare, chiar daca putin visatoare. Ca rezultat, avea intotdeauna note bune, si nici vorba de absente sau alte minuni.

Fiind cu vreo doi ani mai mica decit Ion a trait tot liceul fara ca distinsul titan al masculinitatii sa arunce doua priviri in directia ei, in principal pentru ca-l interesau fetele mai mari, ultima clasa de liceu cind el era in prima, fete de pe la facultate in rest, si nu "mucoase" din anii inferiori. Si-n secundar pentru ca-l interesau sinii mari, mai mari, daca se poate mai mari decit ei insisi, ori alcatuirea de fum si ceata a Mariei, gracila, elegant conturata din penita, n-avea mai nimic in comun cu tempera groasa a diverselor Afrodite neolitice.

Chestia iata ca n-a ucis-o pe Maria, ci si-a vazut de studii, si cum ii placea ei psihologia a dat la facultate, unde a intrat a saptea si-a terminat prima, si iata-i pe fostii colegi de liceu, absolut necunoscuti unul altuia reintilnindu-se. Cum se intimpla.

El, Ion, foarte prosper om de afaceri, cu ceva milioane bune in case, terenuri, masini, actiuni si ce-o mai fi avind, si-un sirag corespunzator de inimi frinte, trecute prin ata si-agatate la git, conversation pieces cum zice englezu'. Ea, Maria, proaspata absolventa de psihologie, in curs de masterizare, in cautarea unui loc de munca. Ion angaja o secretara ca sa-si rotunjeasca imaginea, si dadea clar de inteles angajatelor ca vor presta in genunchi minim o data-de doua ori pe saptamina, si-ar face bine s-o faca cu entuziasm si pricepere. Iar in rest, zi de zi, cit timp nu-s ocupate cu linsul organului sefului vor avea a-i peria pulpana si indeparta scamele, si-ar face bine s-o faca tot cu entuziasm si tot cu pricepere. Cum se intimpla.

Maria a acceptat fara retineri pozitia, nu doar pentru ca era un salariu cel putin decent in tara celor citeva sute de dolari pe luna, ci si pentru ca era o fata priceputa si entuziasta. Careia ii placea sexul, si careia nu-i era rusine sa-i placa sexul. Serveste si facultatea la ceva (cel putin aia de psihologie).

Intr-o buna zi, dupa citeva luni de munca absolut obisnuita, asa cum nu ma indoiesc ca v-o puteti inchipui si singuri, daca ati avut firme sau daca ati fost secretare (iara daca nu, din auzite), Mariei i-a casunat, cine stie cum si de ce, sa-l lege pe asta de pat in timp ce, si s-o faca cu ea deasupra. Ion s-a pretat fara proteste, era tocmai dupa ce sarbatorisera toata noaptea ceva succes in afaceri prin diverse baruri, asa ca gasindu-se abtiguiti bine explicatia nu trebuie cautata poate prea departe.

Maria i-a legat miinile de tablia patului, o constructie complicata din ceva stejar nustiudecare, da' va explica Ion in detaliu daca-l intrebati (alocati macar 15 minute operatiunii, daca va apucati de de-astea). De picioare nu s-a mai ocupat, odat pentru ca nu mai avea esarfe disponibile fara sa caute prin dulapuri si a doua pentru ca mai da-o si-n fis, penisul foarte-foarte erect al Ionului ii cam facea cu ochiul. Asa ca s-a suit pe el, si l-a potrivit in lacasul corespunzator, si cit ce s-a lasat sa-l primeasca inlauntru a si simtit cum isi da drumul.

~ va urma ~