O urma de-ndoiala

Imi cer scuze ca m-a luat obiceiul asta unguresc de-a traduce numele filmelor. Shadow of a doubt e un film vechi cu actori necunoscuti, si anume Joseph Cotten (din filmul necunoscut Citizen Kane) si Teresa Wright, actrita necunoscuta de-o fost nominalizata pentru Oscar la primele trei filme de le-o facut. Unul mai putin decit Monica Radulescu, doua mai putin decit Adina Marin. Sau ma rog, cum le cheama pe astea, aia blonda cu fumatu' si aia bruneta cu detergentii. Sau era invers ?

Perfecta-n rolul de domnisorica bataioasa din cuvinte da' pina unde-o lasa lantu', dupa care repede acasa ca tre' sa fie in pat pina la ora noua (o specie raspindita pina la ubicuitate chiar si acum douazeci de ani, daca va mai amintiti), mamzel Wright are a gestiona un unchi pe care-l iubeste si care-o iubeste doar ca... pai... lui nu-i prea plac femeile.

Nu neaparat in sensul ca-i plac barbatii, ca nu rezulta, probabil ca nu, da' femeile ii displac cum se cade mama lor de proaste inutile grase urite si lipitori care traiesc din agoniseala sotilor. Asa ca omoara citeva dintre ele, le fura bijuteriile (pe care, auzi colo taranoi, le paseaza fetei, cu monograme cu tot, ptiu!) si se refugiaza-n California. Unde-l urmaresc doi tonti care n-ar putea fi detectivi nici daca am fuma fiecare cite-o punga de iarba-n toata dimineata. Da' filmu' zice ca ei is detectivi. De fapt is zugravi, garantez io.

Dracul de fata se prinde cam ce treburi invirte unchiul si nu-l mai iubeste, ci vrea sa plece, el nu vrea sa plece ca daca pleaca il prind aia, pe urma se decide ca pleaca, pe urma se decide s-o omoare si cit pe ce reuseste, minus interventia fortuita a personajului bizar interpretat de Hume Cronyn (si intr-adevar bizar, demn de-un Peter Lorre, daca Peter Lorre ar fi avut un ochi de sticla), aventuri de-astea.

Tot Hitchcock, si deci tot scene in care ti se ridica tot paru'n ceafa da' nu stii chiar sigur si exact din ce cauza, tot complet lipsit de orice fel de urma cit de vaga ce-ar putea aduce-a sex, pe scurt tot anii '40. Un film de consum pentru clasa intelectuala, nu ne uitam la comedioare timpe de anul trecut cu aia blonda cum o cheama si tipu' brunetel cum ii zice, nu ne uitam la de-alea de actiune cu impuscaturi unde cantitatea de cartuse goale lipsa de pe pardoseala e comparabila cu excesul de falci din fizionomia actorului principal, ne uitam la de-astea vintage.

Pina in final, tot un drac.