O teorie despre nutritie

Wehe dem Kind, das beim Kuss auf die Stirn salzig schmekt,
er ist verhext und muss bald sterbe.

Verhext, ce cuvint frumos. Inseamna blestemat, si intregul pasaj s-ar traduce drept "vai de copilul care-i sarat daca-l saruti pe timpla, caci e blestemat si-n curind trebuie sa moara."

Boala diagnosticata prin metoda primitiva a sarutarii timplei se numeste fibroza chistica, si este o afectiune genetica recesiva relativ comuna (mai frecventa printre albi decit printre celelalte rase), in general un caz la citeva mii de copii.

Manifestarile includ secretii de mucus pulmonar prea gros, care devine biofilm - un adapost pentru infectii dintre cele mai rezistente, cu patogeni care in general nu-si gasesc locul in organismul omului (Aspergillus fumigatus, Mycobacterium avium, Burkholderia cepacia etc). Structura plaminului degenereaza sub presiunea lor, capacitatea de functionare se pierde incet-incet rezultind hipoxie, hipertensiune in sistemul circulator pulmonar, insuficienta cardiaca scl. In plus, infertilitate (prin absenta vas deferens), diabet, blocaje ale cailor biliare, care daca-s complete pot duce la autodigestia pancreasului dar in tot cazul creeaza probleme cu nutritia, malformatii ale colonului, ale oaselor, o intreaga paleta de nenorociri din categoria "batutului de Dumnezeu".

Cauza este in general o deletie (Δ) a amino-acidului fenilanalina (F) din pozitia 508 a genei CFTR (cystic fibrosis transmembrane conductance regulator), rezultind mutatia ΔF508, care codifica o proteina defecta. In functionarea normala proteina respectiva asigura traficul de halogeni dinspre si inspre celule, cu un rol mai important in ciclul sudorii, salivei si mucusului. Proteina defecta nu permite miscarea normala a ionilor halogenati, si ca rezultat clorurile si tiocianatii ramin blocati in afara celulei in piele si in interiorul celulei in caile respiratorii.

Ne putem inchipui functionarea acestei proteine in organism cam ca un tub : zidarii monteaza prefabricata de protectie pentru viitoarea coloana de apa, dupa care zidesc in jur. Daca insa respectiva prefabricata-i defecta, instalarea tevilor de apa nu va fi posibila, si ca rezultat blocul respectiv va avea dificultati. Cu sudoarea.

Proteina in discutie e una din vre-o mie sau asa de proteine (asa-zisele proteine ABC, de la ATP-binding cassette transporter) care se ocupa cu transportul a diverse materiale prin membrana celulara. Sa dam citeva exemple :

In stinga, proteina care se ocupa cu mutat fosfolipide, a doua cu mutat cobalamina, iar a treia cu mutat molibden. Precum va puteti inchipui, exista in toate celulele corpului un numar impresionant de astfel de canale specializate pe cite-o functie anume. Toate functioneaza pe baza de ATP, care-i o sursa de energie pentru numeroase procese celulare, si toate sunt construite de catre organism pe baza planurilor stocate in codul genetic al vietuitoarei.

Revenind la fibroza noastra : un individ care detine o copie functionala a genei respective (din doua) nu sufera probleme de sanatate, fiind purtator tacut al genei defecte. Daca insa are ghinionul sa se indragosteasca de-un membru al sexului opus care si el detine o singura copie functionala din doua, fiecare copil al lor are o sansa din patru sa sufere de fibroza chistica. Asta-i sensul cuvintului "recesiva" din "afectiune genetica recesiva".

Se intimpla insa ca desi ΔF508 e responsabila pentru aproximativ doua treimi din cazurile de fibroza chistica, totusi exista undeva intre o mie si doua mii de mutatii diferite, oricare dintre ele codificind proteine mai mult sau mai putin functionale.

Ei bine, hai sa rationam : un mare numar de proteine de transport, din care asta CFTR e una, si-un mare numar de mutatii posibile, pentru ea, ca si pentru celelalte. Mii inmultite cu mii inseamna deja milioane, si deci fiecare individ are deja milioane de posibile suferinte, lipsuri, probleme sau dificultati : unu-i ok cu molibdenul, doar ca are probleme cu guanina. Altul e ok cu guanina dar pierde 80% din fosfor. Altul...

Intr-o alimentatie naturala, adica atunci cind toti indivizii ce compun o populatie se hranesc cu materie produsa natural, sansele sunt ca toate aceste lipsuri si dificultati sa se rezolve de la sine : ala care are nevoie de mai mult fosfor maninca mai multa brinza, cel care are nevoie de mai mult molibden baga mai multa varza. Dintr-o data avem un oarecare fundament stiintific pentru a intelege de ce unora le plac morcovii iar altora guliile.

Intr-o alimentatie artificiala, adica atunci cind toti indivizii ce compun o populatie se hranesc cu materie produsa industrial, sansele sunt ca toate aceste lipsuri si dificultati sa iasa in fata. E perfect imposibil sa produci un singur amestec de zece mii de minerale si substante organice care fiecare in parte sa se gaseasca in proportii corespunzatoare fiecarui individ in parte, mai ales dat fiind ca aceste proportii nu pusca din motive absolut obiective. Practic sistemul alimentatiei artificiale se loveste de exact aceleasi bariere de care se lovesc toate incercarile de-a implementa comunismul : lumea nu doarme prea bine in patul lui Procust.

Rezultatul alimentatiei artificiale, privind din perspectiva modelului nostru teoretic, ar fi pentru o minoritate dintre indivizi manifestarea unor boli grave, si pentru o majoritate dintre indivizi... obezitatea (cauzata de faptul ca individul incearca sa compenseze relativa saraciei a hranei in elemente ce-i sunt necesare... mincind mai mult).

Ambele aceste predictii se si confirma de altfel in practica. Cam asta-i tot.