Mediterraneo

Filmulⁱ a primit Oscarul in 1992 pentru cel mai bun film strain, si-o indelunga lista de alte trofee si nominalizari pentru motive care-mi ramin cu totul neclare (mai ales daca facem abstractie de circumstanta cu siguranta intimplatoare ca vasta lor majoritate survin de la diverse "autoritati" locale - n-o sa-i suspectam acuma tocmai pe tiganoialieni de provincialism ?!).

S-ar putea sa fie din cauza ca surprinde destul de clar si ilustreaza destul de lamurit inutilitatea completa, imbecilismul literalmente de rumegatoare, incapacitatea absoluta a unei trupe de nespalati care n-a mai cistigat un conflict armat de vreo doua mii de ani incoace. Lumea ride de francezi pentru ca n-au mai cistigat un razboi de doua sute de ani, dar uita sa-i mentioneze pe italieni. In principal pentru ca-s asa de ridicoli incit nu se mai socotesc intre barbati inca dinainte de inventarea prafului de pusca.

Ca sa va faceti o idee : ei is pierduti pe-o insula. Pe care este si-o tirfa. Sau ma rog, sa-i zic mai bine curva, ca tirfei ii percepeti conotatii peiorative ? Sau mai degraba curvei ii percepeti conotatii peiorative ? In fine, alegeti-l pe cel mai digerabil si-i zicem astfel. Deci, pe-o insula, opt barbati italieni, niste babe, niste copii si-o astfela. La un moment dat unu' dintre ei se hotaraste ca de acuma nu mai fute nimeni la astfela. Decit el. Ca el o iubeste.

Ce credeti ca zic ceilalti ? Uite eu de exemplu alegeam un par mai sanatos, il ascuteam la foc, il saram bine pe toata suprafata si-l infigeam pe idiot in el, din cur in gura, sa fie clar pentru oricine altcineva cu idei de-astea capitaliste in program cam care-s riscurile si dificultatile. Altii, oameni mai calmi, il omorau cu pietre. Francezii, fire indoielnica, mai degraba pidosnica, spirite muieresti, probabil ca-l bateau bine. Stiti ce fac italienii ?

"Bine, sanatate si multi baieti! Va las ca mi se usuca culorile".

Deci bun ? Si-un taur, care-i sa nu uitam din soiul vitei te impunge daca i te bagi in fata la vaca. Si-un berbec, care-i sa nu uitam din soiul oii, te ia in coarne. Numa' nu italianu', ca el nu-i barbat, ie tufa.

Italienii la femei : cite doi si tot degeaba.

Lasind la o parte problema sexuala, filmul ilustreaza complet totala, definitiva si irecuperabila inutilitate a unei rase ignobile. Pur si simplu-s degeaba. Nu fac nimic, trei ani de zile maninca masline si se scarpina la stafide sau reciproc. A, ba da, pardon, sa nu uit : reusesc sa-si fure (e reflexiv, neaparat si obligatoriu reflexiv) armele prin intermediul unui singur turcalet. Deci, opt italieni, cica soldati si inarmati se vad descaltati si dezbracati de un singur turcalet, venit fluierind si cu miinile-n jeburi peste ei. Ironia suprema fiind ca hapt cu astia s-o gasit Hitler sa se alieze, e ceva de-un suprarealism bolnav, poti jura ca Dali semneaza.

Astfela, iute din vorbe si inca mai iute din ochi imi aminteste de tinerete. Poate ca nu doar mie. Orisicit, uneori parca mi-e mila de fetele astea care si-au trait inutil anii, nascindu-se prea devreme ca sa aiba sansa intilnirii cu mine. Ne-am fi inteles bine, da' daca s-o grabit... asta e, o freaca cu italienii.

Hitler si-a pus pata pe rasa gresita. Evreii macar is inteligenti.

1. Mediterraneo, 1991, de Gabriele Salvatores pe un scenariu de Enzo Monteleone cu Diego Abatantuono, Claudio Bigagli si Vanna Barba [↩]