Manualul stapinului - De ce va cauta fetele ?

De cind cu liberalizarea societatii din ultima vreme, tot mai multi oameni isi cauta locul in lume.

Liberalizarea complica intotdeauna lucrurile, cu cit sunt mai multe permise cu atit ai a-ti forma opinii pe mai multe teme. Asta ar fi si principalul motiv pentru care batrinii regreta comunismul : era mult mai simplu dom'le, stiai ce-i bine si ce-i rau, conventional, pentru ca ti se spunea. Stiai ce ti se potriveste si ce nu ti se potriveste, indiferent daca ti se chiar potrivea au ba, pentru ca era cine sa decida pentru tine. Prostii se faceau soferi si vinzatoare, desteptii ingineri si profesoare, toata lumea insurat, toata lumea doi copii, toata lumea mobila de dormitor Felicia si de bucatarie Cristina sau cum ii zicea. Problema alegerii era ca si rezolvata. Ce sort de lapte dorim sa cumparam ? Cum adica ce sort ?! Lapte! Ce set de mobila dorim ? Pai depinde, ce mobilam ? O bucatarie sau un dormitor ? Uite ce simplu se rezolva toate problemele.

Intr-o societate libera nu-i nici pe departe atit de simplu, dat fiind ca exista diverse sorturi de lapte, dintre care unele nici macar nu-s lapte, si caveat emptor, si oare Mariana ce lapte cumpara, da' Maricica ce lapte bea, Diana de ce nu bea lapte, oare-i mai bine sa bei sau sa nu bei lapte ? Oare daca bei lapte se intimpla ceva ? Oare cit lapte bea Napoleon ? Oare ce conteaza, din toata harmalaia de optiuni, posibilitati, opinii, preferinte, avertismente, pericole (care-s inchipuite ? care-s reale ?) si asa mai departe ?

Conceptul a intrat in viata noastra cindva in gimnaziu, cind la ora de franceza s-a introdus, in ciclul de cuvinte si expresii perfect inutile care nu vor servi niciodata nimanui (moissoneuse-bateuse ?!) o noua strutocamila, asa zisa "embarras du choix". Citeau acolo niste copii imbracati cam la fel (da' nu chiar la fel de la fel ca generatiile anterioare) despre aceasta imaginara problema, a imposibilitatii, dificultatii si sictirului alegerii, si se gindeau ei in capul lor ce fraieri, degenerati si nedemni de lume sunt vesticii astia pe care-i admiram noi. Pai hai incoace cu alegerile, ca va alegem noi, ba! Putorilor! Nici atitia sa nu fi tu capabil, sa alegi ce-ti doresti sau ce tre' sau ce-i mai bine aiaiaia de capu' vostru, pe muiere sunteti in stare sa va suiti* ?

Privind pe de cealalta parte, problema alegerii e principala limita a dezvoltarii stiintifice. Logic vorbind, cine sau ce va impiedica pe dumneavoastra sa construiti un teleportor ? A, e posibil sa fie imposibil ? Sigur ca este. Poate ca incalca legile fizicii. Stiti ce mai incalca legile fizicii ? O pompa. Da, o pompa, ca impinge apa la deal, in timp ce legile fizicii zic ca ea tre' sa curga la vale. Si un avion incalca legile fizicii, tot alea, ca pluteste desi-i mai greu decit aerul, si calculatoarele incalca legile fizicii, si absolut orice obiect incalca o anumita formulare, suficient de pedestra, a legilor fizicii.

Ce i-a impiedicat pe toti traitorii dinainte de inventarea pompei sa inventeze o pompa ? Ce i-a impiedicat pe Newton sau Pericle sa inventeze un avion ? A, fix paradoxul alegerii. Li s-a parut ca au alte lucruri mai bune de facut cu timpul lor, in virtutea faptului ca existau zone din universul reprezentarilor in care se scaldau ei in care erau mai capabili sa faca ordine. De-aia motorul cu abur grec, sau atomii acelorasi greci, sau elicopterul lui Michelangelo n-au ajuns prea departe la momentele respective : oamenii n-au reusit sa faca alegerile corecte.

Orice act de cercetare stiintifica (care-i, esentializat si paradigmatic vorbind cu necesitate modelul oricarui act de traire in lume) se bazeaza pe niste alegeri : intre esential si nerelevant, intre posibil si imposibil, intre functional si disfunctional si asa mai departe. Problema alegerii nu este, cu alte cuvinte, un defect al libertatii. Ea este un defect implicit al lumii insasi, pe care insa autoritarianismul il acopera, adesea cu false probleme, creind astfel o falsa liniste.

Falsa sau nu, respectiva liniste poate fi foarte utila, foarte productiva si absolut benefica pentru indivizi, date fiind capacitatile lor limitate. De fapt, cuvintul "liniste" nu-i folosit intimplator : la momentul actual, admitind ca-n jurul dumneavoastra e liniste, aveti in urechi un exemplu excelent. Linistea aceasta aparenta care va inconjoara se bazeaza de fapt pe surzenia dumneavoastra, care n-auziti zgomotul agitatiei browniene. Daca l-ati auzi, ar suna cam ca purecii de pe ecranul unui televizor vechi fara semnal (care functioneaza exact ca detector de zgomot de fond, nu rezultat din miscarea browniana insa, ca nu-i detector mecanic precum timpanul urechii, ci rezultat din variatia de sarcina si fenomene cuantice in etajele de amplificare).

Daca v-ati gasi incojurat de harmalaie asurzitoare si perpetua, e improbabil c-ati reusi sa ginditi, sau sa traiti. De fapt e destul de bine documentat cam ce s-ar intimpla : ati cam muri. Ticnit. De aceea nu-i de mirare ca organismul uman, acest obiect cvasi-perfect, induce surzenia daca-i confruntat cu zgomote prea mari sau prea constante, ca mecanism de aparare. O falsa surzenie, pentru a crea o falsa liniste, care sa ingaduie vietii sa se desfasoare.

Si asta ne duce, dupa indelunga introducere, fix in pozitia de-a putea raspunde intrebarii din titlu. De ce va cauta fetele ? Pai va cauta pentru ca aveti capacitatea magica de-a le asigura linistea. Sigur, multe dintre ele isi reprezinta aceasta cautare in termeni sexuali, sau psihologici sau cine stie cum altfel, mai ales daca n-au experienta pe tema, da' realitatea cea fundamentala este ca stapinul le poate asigura cel putin intr-o oarecare masura linistea.

E falsa ideea ca supunerea ar implica neaparat o existenta mai putina, sau mai slaba decit ingaduie libertatea. Majoritatea cercetatorilor, si mai ales vasta majoritate a cercetatorilor tineri isi duc munca lor de cercetare in cadrele trasate de altii. Nu stabileste Pulica Fizicianul paradigma de cercetare, la douazeci de anisori, decit in rarisime cazuri (si-atunci nu-l cheama Pulica, dat fiind ca va dati seama cum ar suna in Istorie ?!)

Ca atare, rolul stapinului este exact asta, de-a alege sistematic esentialul de neesential, si-a impune aceste alegeri ca dat absolut, eliberind astfel sclava de nevoia de-a raspunde la toate intrebarile simultan, si ingaduindu-i sa raspunda foarte bine la citeva.

Cam de-asta va cauta fetele : pentru ca sunteti capabili sa faceti liniste, anulind zgomotul, cit sa poata ele sa se concentreze pe chestiile care cu adevarat conteaza. Pentru ele. Nu-i o capacitate prea comuna, ce-i drept, si cam ia in raspar asteptarile pustimii, ca uite nu-i nici problema de pula mare, nici de bani nici de alte alea. Iarasi si iarasi situarile exceptionale revin la competente si abilitati exceptionale. Este ca-i enervant ?

Ca-n viata.

---------
* Ma rog, nu gindeau copiii de gimnaziu in acesti termeni, dar gindeau exact acest lucru, tot asa cum aveau vise umede, care functionau exact ca orice vise umede ale oricui, doar ca spre deosebire de cele "normale", visele lor umede cele virginale nu includeau nici o reprezentare a pizdei nicaieri, dat fiind ca ei nu stiau cum arata. Da-n rest totul functiona identic.

Apropo de care chestie, retin c-am citit cindva in ultimii ani in ceva publicatie istoria unui tip, din tineretile lui, cind avea coleg de facultate ceva latinoamerican agitat, care nu intelegea de ce nu se face dom'le un razboi ?! De cind n-o mai fost razboi ?! Si cind cineva i-a propus ca "a fost bunicul la razboi", si-i arhisuficient tipul ar fi raspuns foarte nemultumit ca da ? pai atunci si la futut tot bunicu' sa se duca.