Hedwig Eva Maria Kiesler

Prima intrebare care s-ar impune in raport cu titlul este evident daca vorbim de-un barbat sau de-o femeie, dat fiind ca de la Erich Maria Remarque incoace nu-i niciodata clar cu nemtalaii. Am sa va scutesc insa de efort si v-oi spune de-a dreptul ca-i femeie, nascuta-n Austria, si maritata cu un evreu.

Taica-so o fost ceva bancher, ma-sa mare mostenitoare de ceva familie de bogatani (tot evrei), asa ca fata o facut program complet (& balet) pina pe la vreo 16 ani, devenind cum va puteti inchipui o partida destul de agreeabila. Ca era si frumoasa. Ma rog, in gustul epocii, vi s-a intimplat sa priviti pozele vre-unei frumuseti mult cintate si vestite, constatind in fapt ca-i cam grasa si cam uritica ? Ei, asta e, gusturile se schimba.

Si-acum, hai sa vedem, ce credeti c-o facut fata la viata ei ? Maritata cu ceva bosorog, fugit in lume cu-n artist, care-i umplea inima de sentiment, de la care fu luata de-un ofiter, ca si artistu' ala era cam obositor de la o vreme. Sau reciproc, fugita cu un ofiter, de la care luata de-un artist. Chestii de-astea, just ?

Ei, ati fi si ghicit, pina la un punct, in sensul ca in tinerete a jucat si ea ca fetele in ceva film mai porno asa, in care fugea goala prin ceva padure (pe vremea aia nuditatea-n cinema era tratata mult mai... natural, sa zicem astfel, mai ales in Europa). Filmul era despre o biata copila care ajunge maritata cu un hapsin batrin si ce mai sufera ea.

Iar biata copila reala a sfirsit in realitate maritata cu un tip hapsin si mai batrin ca ea, care se tot straduia s-o tina-nchisa-n casa, si-a cumparat toate copiile filmului aluia de le-a gasit, pentru ca-l deranja ideea ca altii-i pot vedea fundul fetei, si mai ales il deranja "expresia ei de extaz". Care expresie, sa notam ca o anecdota, era produsa de producatoru' delegat al filmului, prin inteparea zisului posterior cu un ac de gamalie. Sau cel putin asa zice fata.

Dupa mult chin si disperare-n ghearele batrinului ei sot, biata fata a evadat, literalmente, fugind de la domiciliul conjugal. Dupa unele povesti si-a lamurit sotul s-o lase sa-si poarte toate bijuteriile la ceva petrecere, unde l-a drogat cu ajutorul cameristei si-a fugit. Dupa alte povesti si-a gasit o slujnicuta care sa-i semene si-a fugit facind schimb de haine cu ea. Povesti se gasesc. Precum vedeti, ne gasim in plina poveste de viata nefericita a unei fete frumoase din mileniul trecut, e tipica pina la greata, un loc comun obosit. Ce s-ar putea intimpla ca sa mai salvam cumva situatia ?

Pai, de exemplu, sa notez ca fata avea o oarecare inclinatie catre stiintele exacte, si lucrind impreuna cu George Antheil (care se ocupa cu cercetari asupra metodelor de-a controla automat piane si alte instrumente muzicale) au patentat un sistem secret de comunicatii, patentat in 1941 (US Pat. 2,292,387). "Frequency hopping" se numea chestia in limba engleza, si e cam asa : daca un vas lanseaza o torpila, poate comunica cu ea fie printr-un cablu, fie prin unde radio. Comunicarea prin cablu s-a folosit multa vreme, fiind chiar si azi utilizata in anumite aplicatii militare sol-aer si aer-sol, dar are niste dezavantaje (limita de viteza functie de cablu, plus ca daca se taie cablul s-a terminat povestea).

Alternativa, adica folosirea undelor radio, deschide calea tehnologiilor zise ECM (electronic countermeasures), ceea ce inseamna practic bruierea torpilei ori rachetei de catre tinta. Daca tinta cunoaste frecventele folosite de tragator pentru a comunica cu proiectilul, poate emite in banda respectiva de frecventa, asurzind proiectilul. Cu cit acesta se apropie mai mult de tinta (si deci se departeaza de tragator) cu atit e mai usor de asurzit, sau mai dificil pentru tragator sa se faca auzit peste vacarmul tintei. Ei ?

Solutia propusa de Eva-Maria si George consta in schimbarea ritmica a benzilor de frecventa folosite pentru a comunica, complicind astfel sarcina de bruiaj a tintei. Ideile lor au stat la baza unor dezvoltari ulterioare importante, pentru ca principii similare se folosesc la partitionarea canalelor de comunicare si la ora actuala, cum ar fi de exemplu COFDM sau CDMA.

Spre ghinionul ei insa, armata americana n-a trecut la implementarea ideilor respective decit dupa ce patentul expirase, asa ca n-a mai vazut nici un ban. Si nici nu i-am mers prea usor, sau ca sa citam,

On a recent evening, sitting home alone suffering and brooding about my treatment at the police station because of an incident in a department store, and being replaced by Zsa Zsa Gabor in a motion picture (imagine how that pleased the ego!) I figured out that I had made – and spent – some thirty million dollars. Yet earlier that day I had been unable to pay for a sandwich at Schwab's drug-store.

Deci iata.

Ca va vine sa credeti sau nu, vorbim despre Hedy Lamarr. A murit in 2000.