Drapetomania si Disestezia etiopica

Chestiile din titul sunt doua boli, sa-mi permiteti sa va citez din descrierea primei

If the white man attempts to oppose the Deity's will, by trying to make the negro anything else than "the submissive knee-bender," (which the Almighty declared he should be,) by trying to raise him to a level with himself, or by putting himself on an equality with the negro; or if he abuses the power which God has given him over his fellow-man, by being cruel to him, or punishing him in anger, or by neglecting to protect him from the wanton abuses of his fellow-servants and all others, or by denying him the usual comforts and necessaries of life, the negro will run away; but if he keeps him in the position that we learn from the Scriptures he was intended to occupy, that is, the position of submission; and if his master or overseer be kind and gracious in his hearing towards him, without condescension, and at the sane time ministers to his physical wants, and protects him from abuses, the negro is spell-bound, and cannot run away.

Adica pe romaneste :

Daca omul alb incearca sa se opuna vointei Divinitatii, incercind sa faca negrul altceva decit "supusul ingenuncheat" (asa cum Atotputernicul a decretat ca trebuie sa fie) incercind sa-l ridice la acelasi nivel pe care-l ocupa el insusi ; sau daca abuzeaza de puterea pe care Dumnezeu i-a dat-o asupra semenului sau, fiind crud cu el, sau pedepsindu-l la furie, sau neglijind sa-l protejeze de abuzurile nebunesti ale celorlalte slugi ori ale oricui altcuiva, sau refuzindu-i cele in mod obisnuit necesare confortului si vietii, negrul va fugi ; dar daca il tine in pozitia care Scripturile ne invata ca-i este adecvata, adica, in pozitia de supunere ; si daca stapinul sau ingrijitorul e bun si milostiv, fara a fi condescendent, si in acelasi timp se ingrijeste de nevoile lui fiziologice, si-l protejeaza de abuzuri, negrul e vrajit, si nu poate fugi.

Drapetomania e boala, sau ma rog, mania de-a fugi, si ingrijita descriere ne parvine prin eforturile cetateanului (american) Samuel Adolphus Cartwright, un tip chelios asa, mort prin secolul XIX. Merita poate sa observam similaritatea intre aceasta boala a negrului din secolul trecut si obiceiul prost al curvelor din zilele noastre (ca femei nu le putem zice!!) de a-si parasi barbatii, chit ca-n Sfinta Scriptura scrie clar ce au ele de facut.

Merita poate de asemenea sa observam ca orice barbat cumsecade va poate explica azi, cum va putea explica si onor d-l Cartwright in secolul trecut (da' cine-l asculta ?) ca numai femeile tratate prost, ori in sensul ca li se da nas si impresia complet nefundamentata ca ar fi egale cu barbatii, ori in sensul ca-s din cale-afara si fara motiv batute si impartite cu prietenii sau ma rog, cine are bani, se apuca de fugit si prostii de-astea. Dar daca-s batute intr-o proportie rezonabila, precum si isi stiu locul sunt ca vrajite si nici vorba sa fuga, ci guiteaza de placere.

Sunt enervant ? Mbine, va cred, da' uite chestie ca eu fac misto, si anume de un milion spre zece milioane de timpiti care cred astazi, in Romania cea europeana exact, dar exact ce-am zis dinsus. Sa va dau liste nominale sau gasiti singuri ?

Dar sa nu ne tulburam din studiul cursului istoriei asa cum este ea de dragul timpitilor pe care oricum ne prefacem cu toate celelalte ocazii ca nu-i observam : disestezia etiopica este o alta boala, aproximativ traductibila drept "nesimtirea africana", daca nu insistati mult asupra geografiei continute. Ingaduiti-mi :

Dysaesthesia Aethiopica is a disease peculiar to negroes, affecting both mind and body in a manner as well expressed by dysaesthesia, the name I have given it, as could be by a single term. There is both mind and sensibility, but both seem to be difficult to reach by impressions from without.
[...]
To narrate its symptoms and effects among them would be to write a history of the ruins and dilapidation of Hayti, and every spot of earth they have ever had uncontrolled possession over for any length of time. I propose only to describe its symptoms among slaves.
[...]
The best means to stimulate the skin is, first, to have the patient well washed with warm water and soap; then, to anoint it all over in oil, and to slap the oil in with a broad leather strap; then to put the patient to some hard kind of work in the sunshine.

Adica, tot pe romaneste :

Distestezia etiopica este o boala specifica negrilor care afecteaza atit mintea cit si corpul intr-o maniera foarte bine descrisa de cuvintul "disestezie", numele pe care i l-am dat. Exista si minte si sensibilitate, dar ambele par dificil de atins din exterior.
[...]
A povesti simptomele si efectele acestei boli printre negri ar fi similar cu a scrie o istorie a ruinarii si delapidarii Haiti-ului, si oricarui alt loc de pe pamint unde negrii au avut vre-odata in mina controlul nelimitat pentru o perioada de timp cit de cit mai intinsa. Ma voi multumi doar cu a-i descrie simptomele in rindul sclavilor.
[...]
Cea mai buna metoda pentru a stimula pielea este, in primul rind, sa spalati pacientul bine cu apa calda si sapun, apoi, sa-l ungeti peste tot corpul cu ulei (de gatit), si apoi sa-l plezniti bine cu o fisie lata de piele peste tot ca sa intre uleiul in piele ; apoi sa-l puneti la ceva lucru greu in soare.

Cind eram copil de scoala generala aveam un coleg despre care inteleg acum ca era negru de-asta sclav. Adica, el era alb, ca si parintii, da' era un drac nesuferit exact cum explica onor d-l. Cartwright, facea rele numa' din neastimpar si caracter de imp, chestie care enerva pe toata lumea, chiar is pe cei mai pacifisti. Toata lumea-l batea, de la parinti la profesori, la colegi (chiar si fetele dadeau in el ca-n sac) fara nici un fel de efect.

Daca n-am stiut ca tre' dezbracat in puta goala, uns cu ulei de floare si pleznit cu ceva bucata de banda transportoare, dupa care pus sa impinga un zid ceva ? Ei, asta este, beneficiile educative pe care le aduc cartile vin adesea tardiv.

A, da, am uitat : PS! In 1906 Madison Grant, sef al Societatii Zoologice din New York l-a prezentat publicului curios pe Ota Benga, pigmeu din Congo, alaturi de maimute si alte animale, intr-o cusca cu un urangutan si cu explicatia "Veriga Lipsa", in sensul ca negrii sunt mai aproape de maimute decit de albi. Acest tip de expozitii si exponate nu erau tocmai lucru rar in epoca.