Doua feluri de oameni
Concordatul din Worms - de care probabil acum auziti prima oara, data fiind completa inutilitate a liceelor romanesti - e un moment foarte important in istoria culturala a albilor (adica, n-o sa va vina sa credeti, chiar noi insiva) pentru ca transeaza in practica o chestiun metafizica.
A fost semnat in 1122, ca sa va faceti o idee, deci acum aproape o mie de ani. Noi, astia, avem solutia la o anumita problema de aproape o mie de ani.
Care era problema ? Simplu de explicat : orice fapta a omului are un impact secular, temporal, imediat. O valoare, cum ar spune lumea contemporana, o utilitate, cum ar spune lumea moderna. Daca eu ma duc in bucatarie unde fierb paste, dezghet creveti, topesc niste unt, prajesc faina, sting cu lapte si construiesc o tigaie de creveti cu paste-n sos alb iata c-am facut o chestie utila. Rezultatul faptei mele se poate ingurgita, consumindu-i-se astfel valoarea, sau se poate vinde, in schimbul unor bani, care-s semnul valorii ei.
Pe de cealalta parte, unele fapte ale oamenilor au si-un impact spiritual, vesnic, nesfirsit. O valoare "culturala", cum s-ar spune in limbajul impropriu la moda azi, chit ca mai propriu ar fi sa vorbim de importanta, datorita problemelor pe care imaterialitatea celor ale spiritului le ridica.
Exista oameni care in cursul desfasurarii activitatii lor fac fapte care intra in ambele categorii : au atit o valoare seculara, temporala, cit si o importanta spirituala, vesnica. Primul exemplu istoric, in vigoare pe la 1100, erau episcopii, pastorii turmelor de oi. Un exemplu mai adus la zi ar fi bineinteles judecatorii, sau mai in general cei ce se ocupa cu mersul trebilor Justitiei. O judecata emisa de un judecator pe un caz concret are si valoarea seculara de-a fi rezolvat speta, asa cum a rezolvat-o, si valoarea spirituala de-a constitui precedent pentru toti ceilati judecatori ce vor veni dupa el. Un profesor de facultate idem este in aceeasi situatie : ce spune el la curs are si utilitatea directa ca invata niste dobitoci cum sa fie mai putin dobitoci, dar si importanta ulterioara, dat fiind ca se constituie in baza discutiilor, alegerilor si optiunilor intregii societati.
Ei, si-acum sa ascultam solutia :
In nomine sanctae et individuae Trinitatis.
Ego Heinricus Dei gratia Romanorum Imperator Augustus pro amore Dei et s. Romanae Ecclesiae et domini P. Calixti, et pro remedio animae meae, dimitto Deo et ss. ejus Apostolis Petro et Paulo, sanctaeque catholicae Ecclesiae omnem investituram per annulum et baculum, et concedo, in omnibus Ecclesiis canonicam fieri electionem et liberam consecrationem. Possessiones et regalia b. Petri, quae a principio hujus discordiae usque ad hodiernam diem, sive patris mei tempore, sive etiam meo, ablata sunt, quae habeo, s. Romanae Ecclesiae restituo, quae autem non habeo, ut, restituantur, fideliter juvabo. [...]
Ego Calixtus Episcopus, servus servorum Dei, tibi dilecto filio Heinrico, Dei gratia Romanorum Imperatori Augusto, concedo, electiones Episcoporum et Abbatum Teutonici regni, qui ad regnum pertinent, in praesentia tua fieri absque simonia et aliqua violentia; ut si qua inter partes discordia emerserit, Metropolitani et Comprovincialum consilio vel judicio, saniori parti assensum et auxilium praebeas. Electus autem regalia per sceptrum a te recipiat, et quae ex his jure tibi debet, faciat. [...]
Data anno dominicae Incarnationis MCXXII. IX Kal. Octobr.
Imparatul* cedeaza celor vesnice investitura prin inel si toiag, si acorda alegeri libere si investituri gratuite. Papa* cedeaza celor temporale investitura prin lance, si-n schimbul acestei investituri recunoaste obligatia prestatiei legiuite.
Asta-i tot, si-i de ajuns.
Meseriile din aceasta categorie, care produc atit valoare seculara cit si importanta spirituala se numesc meserii liberale. Regulile dupa care se guverneaza ele sunt descrise dinsus : practicantii sunt alesi de colegiul practicantilor, liber. Valorizarea unui practicant se face de catre ceilalti practicanti, ei aleg si ei stabilesc cit de bine sau cit de prost isi face el meseria. La trecerea de la discutiile teoretice (cum ar trebui sa se faca meseria) la aplicatii practice (cum se chiar face meseria) patronii, angajatorii, stapinii locului vor primi acele beneficii care le sunt cuvenite.
Faptul imparte societatea in doua categorii de oameni : cei care slujesc la un stapin, sau cu alte cuvinte cei a caror viata nu are decit valoare seculara, si cei care slujesc spiritul, viitorul, eternitatea. Cei a caror viata are si valoare seculara, si valoare spirituala.
Si de-aici incolo, fiecare-si alege hmm, stati numa' cum era, sa citez exact.
-
Fiecare isi alege pana unde merge
E bine sa lasi in urma ta ceva care se vede
---------
* Sfintului Imperiu Romano-German, cu pretentii de-a fi unic si legitim succesor al Imperiului Roman.
* Cu pretentii de-a fi unic si legitim succesor al imparatilor romani.
Tuesday, 9 August 2011
deci citam ziarul "protestatarii din londra : 'aratam bogatilor ca facem ce vrem' ".
muie lenin si gasca.
Tuesday, 9 August 2011
Distractia din Paris de-acum citiva ani, Londra la rind. Dupa unii, "dureri normale de crestere". Dupa altii, semnul clar ca nespalatii n-au ce sa caute-n salon.
Sunt curios care vor fi solutiile.
Tuesday, 9 August 2011
cred ca se numeste deportare si inchidere de frontiere, se chinuie intre ghilimile sua cu mexicanii intre afaceri cu coca si etc.
Tuesday, 9 August 2011
Posibil.
Eventual extinderea sistemului de marcare a vitelor (ala cu implanturi in urechi) la diversele rase inferioare, din Africa pina-n Asia centrala, si localizarea lor prin satelit. Ceva de-astea.
Tuesday, 9 August 2011
tehnic vorbind ce le lipseste lor e educatia. negrii precum tiganii au fost niste grupuri uitate de lume, dupaia au fost bagati in sclavie si s-au trezit complet neasteptati liberi, cu aceasi mentalitate ca acum xyz ani.
deocamdata societatea stereotipala functioneaza. femeia alba, frumoasa, cu creme, vopsita, machiaj, etc; negru cu muschi si pula mare.
sunt curios cum va arata germania in secolul urmator. acuma blonda cu turcul merge. acuma, ca peste x timp o sa fie vaca blonda si paroasa cu turcul, ceva gen.
Tuesday, 9 August 2011
Apai la cum avanseaza tehnica noi om fi probabil prima generatie de nemuritori, asa ca mnoa, om trai si om vedea.
Tuesday, 9 August 2011
cum prima de nemuritori, presupunand absurdul ar fi prima si ultima, nu ar mai fi nevoie de o a2a
Tuesday, 9 August 2011
De ce, copiii se vor mai naste inca minim 2-3 generatii si dupa aia.
Wednesday, 10 August 2011
iara nu-s human being. posibil ca da erori cand sunt de pe telefon. ;)
Wednesday, 10 August 2011
Asteapta tu mult si bine sa fii prima generatie de nemuritori. Moartea are printre altele rolul de a curata lumea de toate conceptiile vechi sa lase loc noului. Numai cat ma intristeaza gerovital, ca nu ne mai mor pensionarii astia odata.
Wednesday, 10 August 2011
Asta ma face sa ma simt dubios de relevant :))
Wednesday, 10 August 2011
@Mihai B Da' numa' asa ocazional sau ti se intimpla si sa dea de mai multe ori la rind ?
@gheorghe Ca o fi avind sau ca n-o fi avind rolu', e pe duca. Pina la urma si bataia, in familie si-n cadru organizat in armata avea rolu' sa curete lumea de hipstari si copchii increzuti in imaginare forte proprii. Iote c-o disparut, si tragem ponoasele. Chestiile dispar dupa cum dispar ele, nu dupa cum ii bine sau de dorit sau productiv sa dispara.
@krossfire Daca teza e corecta, iti dai seama ce pedofilie va fi in 1-200 de ani ?
Wednesday, 10 August 2011
Ma rog, teza generala e ca-s doua tipuri de oameni: eu si aia care ar vrea sa fie ca mine :))
Wednesday, 10 August 2011
Chiar si fetele, mei ?
Wednesday, 10 August 2011
@Mircea Popescu Bataia a disparut pentru ca nu era eficienta. Moartea nu dispare pentru ca nimic nu e vesnic.
Dealtfel, imagineaza-ti o societate formata din pensionarii astia tristi, chiar daca n-ar mai trebui sa mori, te-ai sinucide de tristete. Sau ai incepe sa te impiedici de prelungitoarele in care e bagata de sustinere a vietii.
Wednesday, 10 August 2011
aparatura*
Wednesday, 10 August 2011
Tocmai mi-am imaginat mei gheo. Vezi articolu' nou.
Wednesday, 10 August 2011
@MP
ocazional doar. si pana acuma doar cand intru de pe mobil.