Declaratii ferme (de avere)

Am trecut de doi ani de cind scriu pe blog. Cu dispensa speciala de la Vatican se pot considera trei ani de experienta. Am trecut de doua mii de articole, si de-un milion de cuvinte, chestia cu "blogerul roman cu cei mai multi cititori" e fumata temeinic deja de anul trecut.

Sunt mai bine de sase luni de cind sunt singurul bloger din Romania (sau din lume ?) platit de cititori sa scrie (da' mersi, draga). Sigur, specialistii in struguri acrii, mari iubitori de mintit pe bani au ris in prima faza, ca "nu se poate asa ceva", si acuma pling, cind incep incet-incet (dupa puteri) sa se prinda ca din banii aia imi permit sa cheltui patru cifre pe Adsense in toata luna si cine stie, poate ca nici nu-i cheltui pe toti acolo (precum intr-adevar nici nu, ce sens ar avea ?).

Ca atare, cel putin in mintea mea, situatia-i destul de simpla : daca sunt calificat sa scriu acest text, foarte bine, iara daca nu-s atunci mai asteptam, pentru ca nu-i nimeni. Ori vi se pare suficienta intemeierea de pe care vorbesc eu, ori nu puteti citi in limba romana o discutie despre utilitatea blogului, ca n-are cine-o scrie. Ambele alegeri sunt perfect respectabile, de altfel, si va privesc intru totul. Si eu insumi oscilez intre ele, asa ca n-am intentia de-a va persuada intr-o directie.

Dar daca acceptati ca stiu despre ce vorbesc, atunci am a face niste afirmatii ferme si nete, ca sa stim unde si cum stam, si sa n-o mai scaldam aiurea.

Cit priveste efortul, am lucrat undeva intre 800 si 1000 de ore la scris articole. Am lucrat undeva intre 5 si 600 de ore la moderat comentarii, raspuns la comentarii, scris comentarii pe alte bloguri scl. Am lucrat cam 15 ore la probleme tehnice si administrative, din care cea mai mare parte s-a folosit cind am lansat blogul, si mici bucatele de intretinere/imbunatatire de-atunci incoace.

Este adevarat ca in acelasi interval am lucrat cam inca o mie de ore la citit articole scrise de altii, dar nu mi se pare adecvat sa le socotim aici : sunt eu sursa de inspiratie, si textual, si emotional si intelectual pentru multa lume, da' nu prea exista blogeri romani care sa ma inspire pe mine (asta fiind un defect si-o lipsa, globala, a autorilor de limba romana in corpore, si nu un merit al meu). Pe de cealalta parte activitatea de lectura se justifica in mintea mea mai ales prin alte activitatii si servicii, precum de exemplu fain, si e deci mai putin adecvat sa alocam orele respective lucrului la Trilema. Puteam scrie la fel de bine fara sa citesc pe mai nimeni si daca as fi alt spirit (mai putin binevoitor si tolerant cu scaderile si defectele mentale ale semenilor, adica) probabil ca fix aia as si face.

Deci per total Trilema inseamna undeva intre 1300 si 1600 de ore din timpul meu. Ca sa ingaduim echivalari cu timpul altora pot eventual mentiona ca acest timp ar fi costat undeva intre 70,000 si 80,000 de euro daca il vindeam drept consultanta, si deci orele respective inseamna undeva catre 35-40,000 de ore de munca pentru romanul mediu (1300 lei salar lunar mediu net in Romania, 160 de ore de munca lunare program normal), sau echivalentul muncii pe doi ani a unei echipe de zece oameni. Ca o notita in trecere, e amuzanta potrivirea cu masuratorile din practica, pentru cei dintre noi care cunosc citi oameni lucreaza in diversele proiecte online ale diverselor trusturi de presa, si pot constata cam cit si cam ce produc ei.

Cit ce priveste rezultatele, putem examina chestiunea pe doua coordonate. In primul rind, subiectiv : ce am cistigat eu, pentru mine, ca educatie, perfectionare, dezvoltarea unor abilitati si asa mai departe ?

Daca participam doi ani la cel mai bun program de educatie in ale scrisului pentru scriitorii aspiranti (cum am fost de altfel si invitat sa, pe cind stateam in NY) as fi "pierdut" cam acelasi timp - pentru ca timpul nu se poate decit pierde, asta-i natura lui - si in plus as fi cheltuit probabil spre 20,000 de euro (excluzind de-aici cazari, mincari, importat cognac scl). In schimb cred sincer ca as fi obtinut per total rezultate intre o jumatate si o treime din ce-am obtinut scriind pe Trilema. Asta este evaluarea mea onesta, care chiar onesta fiind poate bineinteles fi gresita. Sigur ca poate fi gresita, dar daca ma intrebati care e parerea mea, pai asta este. Ieseam per total mai prost. In masura in care dvs nu aveti acces la aceleasi foruri educative rezulta de-aici ma gindesc ca per total nu puteti iesi decit inca si mai prost, in comparatia asta. Ma gindesc.

In al doilea rind, obiectiv : ce-am cistigat eu, pentru altii, ce-am cistigat si pot vinde (facem pe moment abstractie de faptul ca si priceperea, si abilitatea, si experienta se pot vinde bine mersi in lumea asta moderna) ? Pai, daca luam cei 80,000 de euro si-i puneam intr-un bon de tezaur, dinsii mi-ar fi adus cam 4,000 de euro (sigur, rata scontului in Europa e 1 si-umpic la ora actuala, deci vorbesc teorii, da' sa zicem ca folosim media seculara, 5%). 4,000 de euro pe an, facind pe moment abstractie de impozite scl ca oricum vorbim in cifre rotunde vine vreo 300 de euro pe luna, adica zece euro pe zi. Trilema Premium produce mai bine de-atit.

Asta-i tot, asta-i toata discutia in intregul ei complet. Daca aveti de ales intre a iesi la o bere cu prietenii si a scrie pe blog, alegerea justa, din perspectiva valorii pentru viitor, este sa scrieti pe blog. Daca aveti o mie de lei, si aveti de ales intre a depune 900 la banca drept economii si-a cheltui restul cu prietenii la bere pe de-o parte, si respectiv a sparge toti banii pe droguri, curve si saorma si-a scrie pe blog pe de cealalta parte, alegerea din urma este mai buna pentru dumneavoastra, privind din perspectiva valorii si pentru viitor. Daca aveti de ales intre a va scrie lucrarea de doctorat si-a mai scrie un articol pe blog articolul pe blog este alegerea justa din perspectiva viitorului dumneavoastra.

Sigur, aceste concluzii sunt contraintuitive. Nu-i suparare, pentru ca in general concluziile corecte sunt contraintuitive, asta-i si justificarea pina la urma a existentei stiintelor pe pamint, daca tuturor ne-ar veni spontan idei precum aia cu marul sau aia cu cada de baie n-am mai avea nici un motiv sa stim cine-i Newton si cine-i Arhimede, c-am fi toti si cutotii niste mici Newtoni si niste mici Arhimezi.

E adevarat ca uneori aceasta discutie intra in conflict cu promisiunile facute. Poate ca le-ati promis prietenilor ca iesiti impreuna, poate ca ati promis profesorilor ca le depuneti o lucrare de doctorat. Va priveste cum exact alegeti sa va tratati acest aspect al socializarii, daca va tineti promisiunile desi asta inseamna sa obtineti per total mai putine beneficii, finalizindu-va doctoratul in loc sa scrieti pe blog, iesind la bere in loc sa scrieti pe blog, foarte bine, asta este, va priveste. Dar nu schimba nimic din ierarhia valorii optiunilor dumneavoastra. Blogul e tot in virf.

Blogul e tot in virf.