De ce nu plateste lumea ca sa citeasca ziare online ?

Hai sa luam in considerare un ziar respectabil, cum se pretinde New York Times, si din el sa incercam sa citim un articol, cum ar fi de exemplu The President Surrenders, scris de un tip pre numele lui Paul Krugman, care de altfel se si pretinde economist (ba unii cititori mai naivi chiar iau in seama aiureala asta). Cu citate.

A deal to raise the federal debt ceiling is in the works. If it goes through, many commentators will declare that disaster was avoided. But they will be wrong (a).

For the deal itself, given the available information, is a disaster, and not just for President Obama and his party (b). It will damage an already depressed economy (c); it will probably make America’s long-run deficit problem worse (d), not better; and most important, by demonstrating that raw extortion works and carries no political cost, it will take America a long way down the road to banana-republic status (e).

e. In Statele Unite exista o lege, votata de parlamentul lor cu tot tipicul care spune ca guvernul federal nu are voie sa se indatoreze peste o anumita limita. Aceasta lege face parte dintr-un pachet mai vast prin care puterile rezervate prin constitutie strict congresului, anume de-a fixa impozite si cheltui fondurile publice, au fost incet-incet trecute guvernului.

Problema este destul de grava in istoria sistemelor constitutionale anglo-saxone, in sensul ca principala deosebire intre un regim legitim si unul despotic s-a construit de-a lungul timpului in acel spatiu cultural in raport cu "dreptul pungii". Monarhii cu inclinatii caroldoiene au incercat, de pe la 1255 incoace, sa incalce acest drept. Dind dovada de-o indolenta care ne aminteste pregnant de comportamentele senatului roman in ultima faza de disolutie a republicii, congresul american a cedat cam tot ce tine de aceasta problema in mina guvernului, primind la schimb o asigurare ca nu se va depasi o anumita limita. Asigurare care s-a dovedit de altfel calpa, limita tot mutindu-se de vreo suta de ori sau asa. In sus, mereu in sus. Excelsior, vorba ceea.

In acest context, teoria oferita de bravul economist este ca respectarea legilor = estorcare. Singura comparatie apta sa reprezinte corect starea de lucruri ar fi un copil razgiiat, care reuseste sa-si pice Bacalaureatul. Ca sa nu-l omori de-a dreptul, convii cu el ca va va invata matematica cite doua ore in fiecare zi, pina la examen in toamna. In prima zi nu invata, pentru ca este ceva emisiune la teve si proasta de ma-sa, principala vinovata a starii disperate in care se gaseste tinarul, il lasa sa se uie. A doua zi are nustiuce chestie de facut pe blog, si proasta de ma-sa idem. A treia zi stai acasa, si-l pui sa faca mate minim doua ore. Iar el plinge si suspina ca asta este... pai santaj. Adica, tinarul mintise cind se angajase sa faca o anumita chestie, si acum cind e tinut sa se achite de chestia la care s-o angajat te acuza el pe tine, de santaj.

c. Nimeni nu disputa faptul ca economia Statelor Unite e tandari si zdrente. Afirmatia ca stoparea cheltuielilor nejustificate va afecta economia e insa gresita, si denota o profunda neintelegere a functionarii acesteia.

Economia este, fundamental vorbind, o cautare a adevarului. Intr-un caz imaginar in care costul real de productie al unui obiect este 5, dar prin subsidii se ascunde o parte a acelui cost, raminind doar 2 de platit de catre producator, acest fapt va introduce in piata semnale false, creind o supraabundenta de obiect, la un pret mic. Diversi consumatori isi vor construi produse proprii in baza acestei minciuni. Adevarul iese cu necesitate la iveala mai devreme sau mai tirziu, subsidiul devenind neaparat nesustenabil de la un timp incolo. Toti cei care s-au bazat pe adevarul falsificat vor avea de suferit, nemaiputind oferi in piata produsele lor. In cazul cel mai frecvent intilnit in practica, daca costul creditului este in realitate 5, dar prin diverse misculatii el este prezentat drept 2, toti cei care si-au cumparat case pentru ca la 2 si le puteau permite vor descoperi ca nu mai au unde locui.

Ca atare, e adevarat ca o cheltuiala guvernamentala creste nominal economia, dind impresia de functionare. Dar in masura in care cheltuiala aceea e inutila, facuta doar de dragul de-a fi facuta, ca sa arate bine in scripte, ea nu ajuta de fapt economia, ci o incurca. Singurele cheltuieli care ajuta economia sunt cele facute in baza unor rationamente corecte. Sigur ca tendinta asta de-a aduna cititori si "unici" la gramada, ca si cum ar fi acelasi lucru e mai mult decit poate gestiona expertul online mediu de-aici de la noi din patrie. Te-ai astepta de la economistul de Princeton sa aiba ceva mai multa putere de patrundere decit expertul online.ro mediu, data fiind macar diferenta de virsta. Se pare ca te-ai astepta degeaba.

d. E discutabil in ce masura deficitele vor suferi pe termen lung. Cum autorul citat nu face o determinare concreta pe tema, o lasam in suspensie pentru alta data, cu mentiunea pedestra inspirata din experienta imediata ca un copil batut la vreme are mai mici sanse sa ajunga la inchisoare decit unu' nebatut niciodata.

a. Suna foarte bine, ca introducere. Problema este bineinteles ca-i o promisiune destul de emfatica, si nu tocmai usor de satisfacut. Autorii incompetenti sunt sfatuiti pe aceasta cale sa-si inceapa articolele ceva mai maruntel. Chiar daca asa o abordare prudenta are dezavantajul manifest ca n-o atrage atitea priviri la inceput, ea are si avantajul incontrovertibil ca nu se va ride de ei chiar asa abundent la final.

Start with the economics. We currently have a deeply depressed economy. We will almost certainly continue to have a depressed economy all through next year. And we will probably have a depressed economy through 2013 as well, if not beyond.

The worst thing you can do in these circumstances is slash government spending, since that will depress the economy even further. Pay no attention to those who invoke the confidence fairy, claiming that tough action on the budget will reassure businesses and consumers, leading them to spend more. It doesn’t work that way, a fact confirmed by many studies of the historical record. (f)

f. Ambele seturi de afirmatii (ca economia-i in recesiune, care probabil va continua inca doi ani respectiv ca istoria ne invata ca-n perioade de recesiune reducerile de cheltuieli guvernamentale tind sa incurce lucrurile) sunt in fapt corecte. Totusi, ele eludeaza larg problema. Dificultatile actuale cu care se confrunta Statele Unite nu vin din directia economiei inteleasa in sensul de productie si consum local. Acea parte a economiei e perfect distrusa de la sfirsitul anilor '80*. Dificultatile cu care se confrunta Statele Unite vin dintr-o directie paraeconomica, si anume folosirea monedei emisa de ei ca moneda de rezerva in schimburile internationale.

Foarte pe scurt explicat, un dolar nu valoreaza saizeci si ceva de eurocenti astazi pentru ca americanii fac si dreg. Fac si dreg ei fix foamea, ca sa fim bine intelesi. Un dolar valoreaza saizeci si ceva de eurocenti astazi pentru ca arabii sunt dispusi sa-i primeasca in schimbul petrolului, pentru ca chinezii sunt dispusi sa-i primeasca in schimbul pacheboturilor pline cu chinezarii si asa mai departe. In lipsa acestor circumstante internationale, valoarea unui dolar s-ar regasi cu drag undeva intre unul si citiva eurocenti. Nu foarte multi.

Din aceasta cauza, privirea mioapa propusa de asa-zisul economist nu are absolut nici o treaba cu realitatea. Pentru o moneda care abia se mai tine intr-o balama a increderii strainilor, fiind altminteri complet distrusa la ea acasa (incercati de curiozitate exercitiul mental de a evalua inflatia in Statele Unite la sase luni de la introducerea unui moratoriu complet asupra oricaror importuri de orice fel), problemele evolutiei economiei reale in conditiile taierii cheltuielilor guvernamentale sunt fix vax albina. Sau, altfel expunind aceeasi trista realitate, Statele Unite au ajuns in situatia aceea rezervata tuturor statelor alcatuite din prosti si lenesi in care politica lor fiscala este dictata de catre straini. Asa cum si trebuie sa fie, de altfel.

Indeed, slashing spending while the economy is depressed won’t even help the budget situation much, and might well make it worse. On one side, interest rates on federal borrowing are currently very low, so spending cuts now will do little to reduce future interest costs (g). On the other side, making the economy weaker now will also hurt its long-run prospects (h), which will in turn reduce future revenue. So those demanding spending cuts now are like medieval doctors who treated the sick by bleeding them, and thereby made them even sicker. (i)

g. Teoria asta pare valida privita de-o minte neinclinata sa judece. Daca o examinam totusi, rezulta ca-i un rationament intors pe dos, ceva de genul "ce rost are sa-ti faci iarna car, cind oricum n-ai la ce-l folosi inca" ? Precum poate ca stiti, intrebat de ce-si ascute coltii, ca doara n-are cu cine se lupta, lupul a raspuns ca si-i ascute acum cind n-are cu cine se lupta pentru ca atunci cind o avea n-o mai fi timp de ascutit coltii. Stia lupul ce stia. Idem si la fel, mai bine taiate acum cit se pot taia dupa voia proprie decit taiate cum le taie grecii.

h. Aceasta afirmatie este adevarata numai cu conditia implicita ca poporul american sa fie incapabil de-a se descurca singur. Aceasta asumptie este foarte draga diversilor necalificati care pozeaza in economisti, atit de draga incit le-a devenit parte din fiinta, si nici n-o mai simt drept corp strain. Totusi, realitatea e ceva mai cruda : daca americanii sunt intr-adevar incapabili sa puna osul la treaba, atunci toate eforturile sunt oricum in zadar : se vor duce sa-si ia locul linga Botswana, Ciad si restul. Altminteri, doua peste ochi si-o galeata de apa rece in cap e cel mai bun lucru care li se poate intimpla. Ma gindesc ca vom vedea, da' bogatie fara munca nu s-a pomenit inca nicaieri pe lume, si nici n-o sa se pomeneasca.

i. Comparatia este stupida, si tradeaza o graba de-a se lipi de retorica ieftina cam rusinoasa pentru un profesor universitar. Ea e mai potrivita profesorasilor de istorie a la Crin Antonescu.

And then there are the reported terms of the deal, which amount to an abject surrender on the part of the president (j). First, there will be big spending cuts, with no increase in revenue. Then a panel will make recommendations for further deficit reduction — and if these recommendations aren’t accepted, there will be more spending cuts.

Republicans will supposedly have an incentive to make concessions the next time around, because defense spending will be among the areas cut. But the G.O.P. has just demonstrated its willingness to risk financial collapse (k) unless it gets everything its most extreme members want. Why expect it to be more reasonable (l) in the next round?

j. Ideea ca supunerea presedintelui fata de congres poate fi "abjecta" e ea indesine abjecta. Rolul presedintelui tocmai asta este, sa se supuna, sa execute ce-i spune congresul sa faca. Abordarea ortogonala realitatii propusa de asa-zisul economist are bineinteles avantajul ca-i in ton cu restul textului, la fel de ortogonal realitatii si el. Totusi, coerenta interna nu-i suficienta.

k. In psihologie procedeul se numeste transfer, si-i familiar oricarui sot abuziv, care-o intreaba ritos pe femeia batuta daca "vrea sa o bata iarasi". Si ea, sarmana, nu vrea. Ca el de-aia o bate, ca ea vrea s-o bata, intelegeti dumneavoastra. Totidem, republicanii is aia care "vor sa riste colapsul", prin masurile lor iresponsabile de-a nu mai cheltui bani care nu exista ca si cum ei ar exista. Pai ori suntem divortati de realitate ori nu mai suntem!

l. Pasajul acesta pune in lumina o grava problema de reprezentare a realitatii in mintea autorului. El isi inchipuie ca adevarul rezulta din coerenta, si deci daca din doua grupuri de oameni se poate construi o majoritate, acea majoritate va avea dreptate, pur si simplu. Spre exemplu, daca se masoara genul mediu al cetatenilor Statelor Unite, minoritatea celor care afirma ca asa ceva nu exista poate fi infrinta de o majoritate construita in jurul valorii de "barfemeie". Si-atunci "barfemeie" va chiar fi, crede el, genul mediu al cetatenilor Statelor Unite. Chiar daca asa un concept, "genul mediu" nu poate sa existe.

Tot astfel, nu conteaza cit de radicali sunt considerati unii membri ai grupului X de catre membri ai grupului Y. Intelegerea intre cele doua grupuri nu poate surveni pe baze politicianiste, alegem destui x din X cit impreuna cu toti y din Y sa rezulte un grup mai mare decit jumatate din x + y. Intelegerea intre cele doua grupuri poate surveni eventual pe baze rationale, in care lucruri simple precum "nu exista un gen mediu al unei populatii sexuate" sunt acceptate drept adevaruri de catre toate partile, x sau y. Nu pentru ca sunt "radicale" sau "neradicale", "acceptabile" sau "neacceptabile", ci pentru ca pur si simplu sunt. Asta in timp ce existenta politicienilor e un lucru relativ dubios in comparatie : s-au vazut in "historical record" ala nenumarate cazuri de politicieni timpiti aruncati pe geam, trasi in teapa si arsi de vii, da' nu s-a vazut inca nici un singur caz de lege naturala bagata la inchisoare. Ca nu se poate.

In fact, Republicans will surely be emboldened by the way Mr. Obama keeps folding in the face of their threats. He surrendered last December, extending all the Bush tax cuts; he surrendered in the spring when they threatened to shut down the government; and he has now surrendered on a grand scale to raw extortion over the debt ceiling. Maybe it’s just me, but I see a pattern here. (m)

m. Sincer sa fiu, si eu vad un pattern : un presedinte infumurat dar incompetent, care se vrea, se crede si se viseaza multe chestii, da' nu reuseste in practica absolut nimic. Nu este neaparat vina nimicului, si nu se va rezolva incercind (sau Trompi apara si pazeste, reusind) sa impunem absurditati. Solutia va veni odata cu alegerile, daca se va alege un presedinte mai competent.

Did the president have any alternative this time around? Yes.

First of all, he could and should have demanded an increase in the debt ceiling back in December (n). When asked why he didn’t, he replied that he was sure that Republicans would act responsibly. Great call.

And even now, the Obama administration could have resorted to legal maneuvering to sidestep the debt ceiling, using any of several options. In ordinary circumstances, this might have been an extreme step. But faced with the reality of what is happening, namely raw extortion on the part of a party that, after all, only controls one house of Congress, it would have been totally justifiable. (o)

n. Motivul real pentru care Obama n-a cerut cresterea plafonului in Decembrie este ca n-a considerat ca o va primi. Simplu si pe inteles. De ce nu cere Basescu un trilion de dolari de la FMI ? A, pentru ca el crede ca FMI va fi rezonabil. Sigur ca da. Si pentru ca de fapt nu-i problema lui. Bineinteles. Da' asta nu inseamna ca i-ar primi.

o. In primul rind sa notam acel "totally". Stiti unde l-ati mai auzit ? Era ceva film, Totally Economists!. Cam ca si Legally Blonde, asa.

In rest, sunt absolut de acord, copilul picat la Bac si nemultumit pina la maduva sufletului lui nobil, pur si artistic de dictatura parinteasca de-l obliga sa invete doua ore pe zi la mate contra brinza, pita si adapost ar trebui sa fuga in lume! Si sa le arate el lor, cum se tremura in ploaie sub pod. Problema mare este ca un presedinte fugit in lume nu prea ramine presedinte, da-n rest metoda e totally aplicabila.

At the very least, Mr. Obama could have used the possibility of a legal end run to strengthen his bargaining position. Instead, however, he ruled all such options out from the beginning.

But wouldn’t taking a tough stance have worried markets? Probably not. In fact, if I were an investor I would be reassured, not dismayed, by a demonstration that the president is willing and able to stand up to blackmail on the part of right-wing extremists (p). Instead, he has chosen to demonstrate the opposite.

p. Problema cu diversi Gidea, Badea scl etc este ca... ei nu sunt investitori. Sigur, orice stapin de sclavi din zona Albany, NY cca 1711 putea spune ca "dupa parerea lui, sclavii sunt chiar fericiti sa fie sclavi". Sigur ca orice proprietar de femei circa 1811 putea sa spuna ca "femeile sunt chiar incintate sa fie femei**". Problema cu investitorii a la Krugman este ca nefiind investitori, ei nu prea sunt investitori. Si ca atare, opinia lor "ca investitori" are cam aceeasi valoare ca si opinia lor ca "specialisti" in economie. Pentru ca stind strimb si judecind drept, daca cetateanul ar fi capabil sa isi asume ce eticheta doreste el si sa se poarte in consecinta, ii iesea asta cu economistu' ceva mai bine decit ce-am vazut pina acum.

Make no mistake about it, what we’re witnessing here is a catastrophe on multiple levels.

Este. Este o catastrofa, dar nu pe multiple nivele. Este o catastrofa pe un singur nivel, si anume nivelul competentei. Imbecilul asta are un premiu Nobel in economie, si-i considerat o autoritate in domeniu. Asta este o catastrofa.

Si-acum sa discutam si punctul b. lasat intentionat pe final : textul este construit pe niste idei fixe ale autorului lui, din care una ilustrata dinsus, la punctele j. - l. (ca realitatea poate fi modificata prin consens). Alta este ilustrata aici, si anume, ca "numai Obama si cu partidul democrat pot fi eroii salvatori". De ce ? Pentru ca in capul autorului asa-i scriptul. Ce, realitatea nu-i un film in care se intimpla ce zice scenaristu' sa se intimple ? O dar cum sa nu. Pentru doctorul in teologie si scrofulogie Krugman exact asta este realitatea : un film, in care se intimpla ce zice scenaristu' sa se intimple. Si scenaristu' zice ce pica de acord majoritatea. Asa cred ei, noa, astia, "liberalii". Asa e lumea alcatuita in mintea lor.

Oare cum e posibil sa apara crize, in cea mai perfecta dintre lumile posibile ? Tre' ca-i ceva conspiratie la mijloc. Asteptam cu drag denuntarea elementelor burgheze, reactionare, antirevolutionare si dujmanoase de catre socialistii americani.

In frunte cu Curu astaaa, Krugman.

---------
* A "services economy" is the theory you can increase your standards of living by doing each other's laundry.

** Adica sa beneficieze de toate dezavantajele alocate arbitrar acestui termen de trupa improprietaritilor pe ele.