Citiva ani de concediu
@lucianghinda | eu putin :) RT @violetaloredana: E uite o intrebare interesanta: Oare cat timp ar rezista oamenii fara sa lucreze nimic? |
@mircea_popescu | @lucianghinda @violetaloredana Eu am rezistat ~3 ani. Dar e groaznic. |
@lucianghinda | @mircea_popescu :)))))) |
@mircea_popescu | @lucianghinda Pe bune, stiu ca suna a gluma dar nu e. In ultimul an iti vine sa-ti iei glanda. |
@lucianghinda | @mircea_popescu ok, inteleg. Si ce planifici sa faci mai departe? :) |
@mircea_popescu | @lucianghinda Pai intre timp m-am intors in ro, m-am apucat de firma, blog, fain, alea. |
@lucianghinda | @mircea_popescu super :) dar cred ca a prins bine si inactivitatea :) |
@mircea_popescu | @lucianghinda Ce-i drept. |
Discutia asta m-a inspirat sa povestesc chestia, din perspectiva probabil unica a unuia care si-a luat 3 ani de concediu (ceea ce nu-i totuna cu a fi somer 3 ani, ca sa ne intelegem).
In primul rind, atunci cind am inceput nu gindeam ca imi iau concediu.
Gindeam ca ies la pensie.
Early retirement se numeste chestia-n lumea civilizata, adica, dom'le, mi-am facut plinul, am mai multi bani decit stiu cum sa cheltui, am facut ce mi-am dorit sa fac in viata asta (ca-i pilotat rachete sau cautat perle pe fundul marii fiecare are niste chestii pe care-si doreste sa le faca), de-acuma incolo sedem cu burta la soare si ne bucuram de viata.
Mi-am ochit un locsor satisfacator, si anume Lowell, Mass. E foarte aproape de Boston, care-i un oras cel putin la fel de civilizat, cosmopolit etc precum e si New York-ul, doar ca are mai putine puscarii si mai multe campusuri universitare. Plin de gagici, plin de fructe de mare, plin de irlandezi, vietnamezi, cemaidorestezi, o lume intr-o bula de sticla (chiar, pe bune, femeia de la care-mi cumparam gouda, apa minerala scl era ghaneza, tipii care-mi faceau piinea spanioli, magazinul de alcooale era tinut - evident - de-un Patrick de-ala norocosu' cu sapca verde, restaurantu' indian era tinut de-o familie de indieni si ala chinezesc de niste vietnamezi, etc scl).
Lowell insusi e un fost orasel industrial destul de important, pe vremuri, pe cind inca se mai folosea forta apei in industrie, a trait Kerouac acolo o vreme, nu-i chiar un fel de Sibiu da' nici nu-i Bacau sau alte chicagouri. De fapt, cred c-oi face un articol cu poze si discutii pe tema, ca ne deraiem.
Chestia asta m-a tinut cam un an, aproximativ asa. Dupa care ma plictiseam, fratii mei, de eram perfect capabil sa ma sui pe perdele. Asa ca ne-am pornit la drum (chestie despre care am povestit de-un exemplu aici).
Dupa o vreme am obosit si de-atita drum. Da' am obosit fizic, intelegeti voi ? Am extenuat. Si cum ajunsesem in tara primaverii eterne (ceea ce Costa Rica pur si simplu este) ne-am oprit sa ne tragem sufletu' o vreme.
Si iara am inceput sa ma plictisesc. Desi vorbeam spaniola fluent, desi aveam bani de absolut orice pe-acolo, desi jucam carti si mergeam cu alti bosorogi la clubu' de bridge, desi cafeaua era excelenta si tigarile inca si mai bune, desi lumea-mi cerea sfatu' si ma trata drept un fel de mos intelept in pofida faptului ca n-aveam treizeci de ani. Desi, sau poate tocmai de-aia.
Asa ca am decis ca trebuie sa revin in activitate, tre' sa ma depensionez, sa ma dezretrag, sa inviu! Pentru ca, dragii mosului, omul nu poate trai in concediu. Stiu ca pare o minciuna chestia asta, o prostie, un aesop de-ala facut pe calapodul lui "multumeste-te cu ce ai". Stiu, da' acuma sincer, v-as minti eu ?
Pur si simplu omul nu poate trai in concediu. Sigur, dupa doi sau cinci sau zece ani de muncit pe brinci primele sase luni sunt mana cereasca, paradisul insusi. Cred. Este adevarat, si sunt chiar recomandabile, luati-va alea sase luni. Dupa care inca un an, sau inca doi, va vor da ocazia sa va ocupati de hobby-ul ala de care n-ati avut niciodata timp. Veti putea in sfirsit tine doua, trei, cinci amante fara s-o neglijati pe niciuna (mai ales daca-s inclinate sa se iubeasca intre ele). Mbun. Cred, si daca va puteti permite luati-va si aia doi sau trei ani. Si dupa aia ?
Dupa aia va vine rau.
Tot asa cum nu poti trai doar cu tort, chiar daca o pereche de torturi infulecate in mare viteza acum pe loc nu va pare o soarta chiar intolerabila. Nici nu este. Doua. Patru. Zece. Douazeci. Dar nu scapati din vedere ca o saptamina are sapte zile, si-o zi douazeci si patru de ore (din care daca scadem somnul si mincatul si scobitul in dinti nu mai ramine aproape nimic, vorba lui Seinfeld, cred, este, doar ca de la o vreme nu-ti mai vine nici sa dormi). O saptamina are sapte zile, si-o luna are treizeci si-un an douasprazece luni care-s treisutesaizecisicinci de zile. Si-un sfert. Da' pot usor ajunge sa fie, nu stiu cum sa va explic eu, zece zile intr-o saptamina. Douasprazece. O mie si mai bine de zile intr-un an.
Asa ca tineti cont, cind va planificati viata, si de experienta unuia ce-o incercat lumea asta mai inainte. Niste luni, un an, doi, trei chiar, sigur ca da. Nu va bazati ca veti rezista cinci ani, ca nu-mi pare foarte probabil. Veti dori sa reveniti, sa inviati, sa va sculati din morti, cel putin daca mai aveti un minim de vigoare. De ce se intimpla de la saizeci de ani incolo nu mai raspund.
Thursday, 19 May 2011
Cred ca in prezent multi is pun intrebarea cum ai reusit sa faci atatia bani pana la 30 de ani. De luat concediu este usor. De facut bani cat sa rezisti 3 ani fara sa faci nimic este mai greu.
Thursday, 19 May 2011
io zic ca daca salariu minim pe economie SUA e 2500 usd pe luna iara in Costa Rica e 200 usd per luna, la aia esti zeu.
Thursday, 19 May 2011
@paul gabo Cred.
@Critic Costa Rica e o tara mai bogata, mai dezvoltata si mai civilizata decit Romania. Nu mult, un 5-10% asa, dar este. Sau ma rog, era atunci, poate s-o fi depasit intre timp, Romania creste infernal de repede.
Thursday, 19 May 2011
Cand am citit Lowell fix la Kerouac m-am gandit. Problema cred ca trebuie gandita si din perspectiva celui care priveste, adica ce pentru tine inseamna ca "te-ai suit iar pe cai" pentru altul poate parea tot un concediu. Si invers, si mixabile.
Thursday, 19 May 2011
Chestia-i universal valabila totusi, pentru un fierar intreaga viata a unui bancher poate insemna un nesfirsit concediu, asta nu inseamna neaparat ca ala nu cade lat cind ajunge acasa.
Uite, de exemplu eu am avut zece ani de zile tensiune in zona 110 cu 180 si chiar 200.
Prima oara cind o constatat doctoru' minunea i-o zis asistentei "sora ada-l pe 'al nou ca asta s-o dus". Pasamite avea un manometru mai vechi de la care se astepta sa-si dea obstescul sfirsit intr-un final asa ca isi cumparase unul de rezerva. Si cind o constatat ca mnu, si 'al nou tot atita vede era sa-mi lesine el mie in brate "ma auzi ? ma auzi ?" da dom'le, te-aud, ogoaie-te.
Si-asa am trait cu medic cardiolog curant si cu nesfirsite imprecatii si rugaminti ca sa fac aia, sa nu fac cealalta, oho... "Nu te enerva" etc. Teoretic trebuia sa mor, sau ma rog, sa nu existe asa ceva, iote ca n-am murit. Teoretic tensiunea deformeaza inima, si trebuia sa ramin cu o inima bolnava, iote ca si-a revenit perfect, am un ekg de dat model si 80 cu 110.
Pe scurt, complicat.
Friday, 20 May 2011
Fara sa lucrezi in sistemul clasic al muncii de la 9 la 18.00, rezisti mult si bine. Fara sa faci absolut nimic , nu cred ca poti rezista mai mult de 2-3 luni (eu cel putin, nu prea pot). Fie si cu ''early retirement'', tot faci ceva: iti scrii memoriile, iti descoperi pasiunea pentru golf. Ideea de a sta si de a te holba in monitor, televizor sau vreo carte timp de luni de zile functioneaza destul de greu pentru un om obisnuit sa-si provoace reflexele, inteligenta, etc.
Friday, 20 May 2011
Romania creste infernal de repede
da, pe scadere. :))
Costa Rica nu a suferit nici de fascism nici comunism, ceea ce din start e un avataj.
vorba batranilor din popor e legionara, a 3a putere in stat oi colective, guvernul oligarhic iara elita intelectuala e plangacioasa anti-comunista, da' nimic mai mult.
nici Noua Spalare UE nu cred ca va aduce schimbari in .ro
Friday, 20 May 2011
@krossfire Mai depinde si de virsta acuma.
@Critic Mnu, nu pe scadere, pe crestere.
E dubioasa chestia cu avantajul, uite de exemplu Australia n-a avut nici un cutremur in ultimele x milioane de ani, ca rezultat are unul dintre cele mai sarace soluri de pe toata suprafata planetei.
Costa Rica n-are armata, da' deloc, toti barbatii de virsta militara, care-n Nicaragua, Nicaraguita vecina o freaca aiurea pe cimpii sunt profesori si invatatori.
Friday, 20 May 2011
cand zici "concediu" se intelege ca ai unde reveni la lucru. ori nu-s prea multe job-uri care sa dea concediu la liber. nici macar un an sabatic o data in viata.
io-s de acord ca un concediu, in sensu' asta de angajat permanent care ia o pauza mi lunga, nu poate fi mai lung de cateva luni - un an, ca altfel se plicitiseste omu'. dar ca omul nu poate trai fara sa munceasca nu-s de acord, ba chiar is sigur ca daca s-ar da un fel de ajutor de somaj, cat de mic dar sigur si permanent, tuturor celor care nu mai au chef sa mearga la lucru, in scurt timp n-ar mai munci nimeni.
pentru ca inainte de dorinta de a avea bani multi sta dorinta de a avea un minim de bani, ca recompensa pentru simplul fapt ca trebuie sa-ti suporti semenii. omul social e un om care trebuie platit. nu pentru ca aerul ce-l respiram n-ar fi pe gratis, ci pentru ca sunt mai multi care se bat pe aerul ala si oamenii aia trebuie cumva struniti si tinuti multumiti.
munca e o iluzie cam scump de intretinut, in sensul ca fiecare munceste nici pentru el, nici pentru altii, ci numai pentru ca sa puna banii in miscare. banii sunt o distractie mereu prea scumpa, chiar si atunci cand ai destui (ceea ce nu-i nici macar de imaginat).
timpul liber nu-i nici el pe gratis, ca e platit din bugetul de timp ocupat. n-am avea nevoie de "timp liber" daca n-am face nimic care sa ne ocupe timpul, evident.
Friday, 20 May 2011
Eu iti garantez ca ar munci tot aia care muncesc si acum. Singura chestie ar fi ca aia care nu muncesc nici acum ar renunta la pretentia ca ei de fapt muncesc, si n-ar mai incurca lumea degeaba.
Ca practic asta-i chestia, cit e fesan sa mergi la mol, toata proasta cocotata pe toace si cu peroxidu' scurgindu-i-se pe ceafa-n cur e hapt la mol. Dac-ar fi fesan sa mergi in cimitir cu cenusa la ochi, ar fi toate claie peste gramada la cimitir cu un vatrai la indemina. Daca s-ar face fesanu' sa sezi in albia riului in curu' gol ar fi toate-n curu' gol in albia riului. Deci, atita timp cit asteptarea sociala e ca tre' sa muncesti, tot soiu' de tute de ambele sexe fac ce-au vazut prin telenovele, la ofis. Daca n-ar mai fi, ar disparea.
Cei care fac ceva util (deci muncesc, nu doar asuda) o fac strict, exclusiv si numai pentru ei. De-aia sistemele socialiste, si-n general sistemele care incearca redistribuirea fructelor muncii colapseaza-n foamete si lipsuri : astia renunta la a mai munci, si ceilalti nu-s capabili sa munceasca.
Saturday, 21 May 2011
eu nu cred in chestia asta cu "fac ce-mi place si scot si bani".
in primul rand, in ziua de azi aproape nimeni nu mai e angajat daca chiar ii place ce face (pentru ca atunci chiar se crede stapan si revolutionar pe domeniu, riscand sa-l destabilizeze). desi nu generalizam, e aproape o cerinta de angajare sa trebuiasca sa depui eforturi si sa nu-ti fie prea usor ceea ce faci.
doi, presupunand chiar ca cineva ar ajunge in pozitia de a fi platit pentru ceea ce face cu placere (exemplul proxim al fi cel al artistilor si liber-profesionistilor, inclusiv a liber-profesionistilor fara ocupatie legala - desi astea nu sunt "munca" ci mai mult exceptii de la definitia muncii, care implica normare si orare), simplul fapt de a fi platit perverteste placerea de a munci, transformand-o curand in obligatie si oroare.
hannah arendt a incercat (The Human Condition, 1958; Conditia umana, 2007) sa recupereze, contra lui Marx oarecum, caracterul benefic al "actiunii" (activitatii) comparativ cu "lucrul" (bazat pe stricta necesitate) si cu "munca" (grevata de principiul instrumentalitatii).
insa chiar daca intre "a face", "a munci" si "a actiona" exista diferente, derivate mai mult sau mai putin din caracterul tot mai social al vietii umane, totusi nu se poate nega prezenta ubicua a umbrei si persistentei "lucrului" (adica a necesitatii unui efort sustinut), pana si in cea mai inalta sau abstracta forma de activitate.
ideea e ca "strict, exclusiv si numai pentru ei" nu poate munci nimeni. odata ce accepti bani ca mijloc de plata, muncesti pentru toata lumea si, in acelasi timp, furi de la toti cei care, asemenea tie, muncesc.
Saturday, 21 May 2011
Ei, suntem chit, ca eu nu cred in chestia asta cu "aproape nimeni".
Cred ca teoria de-o expui sufera nu-n abstract, ci-n translatia spre concret. Disputele Arendt-Marx nu-s mai aplicabile vietii reale decit povestirile din hipercub.
Banii nu sunt in discutia asta un mijloc de plata, ci un mijloc de "umilire", sa-i zicem astfel, sau de-a arata respectul cuvenit. Mai pe larg pe tema asta am zis aici.
Tuesday, 23 August 2011
Chiar mă întrebam de ce n-ai rămas în Costa Rica. Nu înțeleg totuși cum poți sta mai mult de câteva luni în SUA dacă n-ai cetățenie sau green card.
Eu sunt mai leneș de felul meu, deci cred că aș rezista câțiva ani buni fără probleme. Cel mult aș mai contribui pe ici pe colo la niște proiecte open source, dar aia nu mi se pare muncă. Și mai știu pe cineva, om în toată firea cu nevastă, copil șcl care-mi spunea, citez, Omul nu e făcut să muncească..
Tuesday, 23 August 2011
Este. E facut fix sa munceasca. Sigur, nu chestii pentru tractoare, da' odata ce-am inteles corect cam care-i munca de revine omului nu exista pedeapsa mai mare decit sa-l separi de ea.
La open source poti contribui si de-aici. E chiar mai bine, decit sa platesti 3-5000$ chirie in SV de ex.
Tuesday, 23 August 2011
Care-i munca de revine omului?
Nu știu cum sunt alții, dar eu nu-mi aduc aminte să fi muncit vreodată cu mare plăcere. Dacă fac ceva din obligație, parcă nu mai e la fel de plăcut chit ca atunci când o fac pentru că așa am eu chef. Să luam drept exemplu sărăcia aia de script Greasemonkey. Dacă ar fi fost o slujbă de pe Elance, m-ar fi încântat ideea de a face ceva nou și a scoate și niște bani din asta, dar sunt sigur că mi-aș fi făcut ceva mai mulți nervi la unele din obstacolele de care m-am lovit. Când un hobby devine slujbă, pasiunea are de suferit din păcate. Iar dacă exemplul de mai devreme nu e suficient, ar mai fi și băieții de pe la firmele de jocuri, în special Electronic Arts, care ajung să-și bage picioarele în ele de jocuri și să vândă cafea organică.
SV = ? Oricum nu prea văd relevanța locului având în vedere că vorbeam de situația ipotetică în care am mai mulți bani decât aș putea cheltui.
Wednesday, 24 August 2011
Fascinat cu cite timpenii iese omu-n cap din scoala.
Deci, munca nu este egala cu efortul, efortul nu este simptomul principal al muncii, nu dupa aia ca-i cu efort se recunoaste munca.
Deci, munca nu este egala cu sudoarea, sudoarea nu este simptomul principal al muncii, nu dupa aia ca asuzi se recunoaste munca.
Deci, munca nu este egala cu obligatia, obligatia nu este simptomul principal al muncii, nu dupa aia ca-i obligatorie se recunoaste munca.
Singurul simptom al muncii este utilitatea. Atunci cind faci ceva util, muncesti. Atunci cind faci ceva inutil te joci. Diferentele intre munca si joaca pot parea, sub o abordare macanicista, sau privind dintr-un obiectivism exterior, complet absente.
Tot asa cum fututul nu este pentru facut copii, obligatie casnica scl etc. Breviar de idei gresite-n plm.
SV = Silly-con Valley. N-am inteles unde vorbeai tu de acea situatie ipotetica unde-ai avea mai multi bani decit poti cheltui. Vezi si "sa ajung sa nu mai conteze banii" (partea III).
Thursday, 25 August 2011
Nu asta era una din premizele acestui articol?
P.S. Din nou sunt pe fugă și pe lângă asta și amețit de la bere așa că mai mult nu zic...
Thursday, 25 August 2011
Poti != stii cum.
Sa facem cu aplicatii concrete. Iti place cind e cu aplicatii concrete ? Incepem!
1. Am mai multe femei decit pot fute. (Pot fute cam 2-3 pe zi, depinzind si de zi).
1`. Am mai multe femei decit stiu fute. (Stiu fute o cantitate impresionanta de femei, nici macar n-am idee ce numar sa pun aici).
1 < 1`.
2. Se cere mai multa mincare decit pot face. (Pot face sa zicem 50 de kilograme pe zi, ca atita duce un aragaz de-ala prapadit).
3. Se cere mai multa mincare decit stiu face. (Stiu face fo' 50 de chestii diferite, asa in mare).
2 | 2`.
Vazusi ? >D
Thursday, 25 August 2011
Stai taică, aia e doar o expresie, nu-i nevoie s-o luăm mot-a-mot. Dacă e să fim preciși dăm niște sume, gen 20 de milioane... de lire turcești vechi sau de pule și gata.
Revenind la comentariul mai vechi, tocmai aia e că n-am ieșit cu prostiile alea din școală. În fond, nu comuniștii ne spuneau că munca îl înnobilează pe om și că munca e brățară de aur? Doar că așa cum spuneai și tu mai demult, sticla de cola nu e o rachetă, iar viața bate filmul. Câți pot spune că munca nu e un mic chin pentru ei? Orice pasiune transformată în pasiune riscă să devină silă. Și mie și altor colegi de facultate ne-a plăcut programarea și uite că atunci când a devenit scârbiciu, n-a mai fost așa plăcută pe cât ne așteptam noi. O să spui acum că sunt companii și companii, dar câte sunt mișto și câte o sug? Până și la Google nu e și nici mai în urmă nu era chiar atât de roz.
Thursday, 25 August 2011
Fa-ti firma ta.