Chestii care nu se poate

Mare ca dimensiuni. Deci daca observam ca fisierul este mare ca dimensiuni il mai micsoram. Ca dimensiuni.

Totusi, ca ce altceva ar mai putea fi el mare, daca nu "ca dimensiuni" ? E drept ca Stefan era mic de stat mare de sfat zice-se, da' asta nu inseamna ca era mic de dimensiuni in general. Inseamna ca era mic de inaltime, care-i drept ca-i o dimensiune, da' nu-i toate dimensiunile. Ci doar una singura. Daca era mic de toate dimensiunile nu mai avea Vrincioaia sase copii gemeni buzesti, nu ?

Altfel daca stam si judecam, ca sa poata fi mare tre' sa poata fi masurabil, si prin definitie ceea ce-i masurabil e o dimensiune. Deci...

Relativ corect. Ceea ce spui tu e relativ corect, doar ca...

Problema cu relativ asta-i tocmai relativitatea lui. De exemplu, faptul ca toata lumea se considera relativ dasteapta pe Internet ascunde-n sine tristea realitate ca toata lumea-i relativ proasta pe Internet. Depinde cu ce compari. Cam asa ar functiona si "relativ potent", adica-i mai potent ca o femeie da' mai impotent ca un barbat, "relativ frumoasa", adica-i mai frumoasa ca tac-su, da' mai urita ca soru-sa, "relativ dulce", adica daca-l maninci dupa o lamiie e dulce, da' daca-l maninci dupa Popescu-i amarⁱ si-asa mai departe.

Ori ceva nu poate fi relativ corect, tot asa cum o imaginara doamna ma-sa nu poate fi relativ violata. Corectitudinea-i un atribut absolut, si pe cale de consecinta universal. Deci nerelativ. Sau ma rog, relativ nerelativ.

Totusi, eroarea formala nu inseamna ca ideea de se chinuie s-o invesminte nu-i valida, in cazul asta. Problema vine dintr-o proasta intelegere a sensului cuvintului relativ, care proasta intelegere survine probabil pe filiera etimologicaⁱⁱ. Relativ ar veni de la relatie, si-atunci prin "relativ corect" gresitul tinde sa comunice ca "in cutare context e corect, da' respectivul context nu-i suficient de larg", din ceva motive in a caror explicitare de altfel se si lanseaza imediat dupa. Mult mai corect (si mult mai eficient) s-ar exprima ideea asta observind ca da dom'le, ce spui tu e corect daca X, ori aici e problema ca nu X. Si-atunci iata ca nu mai sunt probleme, nici formale nici de comunicare.

Blazon de noblete. Un adevarat blazon de noblete...

Dezavantajul educatiei de massa este ca toti astia sunt acum blogari de succes cu salarii medii de sase mii de lei pe luna (credeti ca glumesc ?) si aspiranti la blazoane de noblete. Sigur, nu exista blazoane de altceva decit de noblete, nu s-au inventat inca blazoane de guta, de exemplu, sau de frustrare sexualaⁱⁱⁱ da' asa amanunte mai putin conteaza : cind tu n-ai de nici unele tre' numaidecit sa explicitezi de care fel de chestie doresti, sa nu intervina pericol de confuzie.

Asa ca aduceti-le un hamburgher de carne si o cola de suc si lasati-i sa rumege-n ale lor.

Un numar de cinci. Facultatea cuprinde un numar de trei specializari.

Pe linga faptul ca facultatea nu stie aritmetica, facind o grava confuzie intre trei si cinci, se cere observat si ca intr-adevar cinci (ca si trei de altfel) este chiar un numar. Atit poate si atit stie el, isi cunoaste locul in sistemul mai general al obiectelor ideale, intangibile si nu incearca sa iasa din rindul lui. Spre deosebire de idiotii care au impresia ca ei sunt profesori universitari chit ca nu-i clar a quoi bon avoir quitte Coasta Boacii si nu inteleg ca e absolut suficient sa zici "facultatea are trei prosti", nu e necesar sa si probezi asta demonstrativ aratind ca are un numar de trei prosti. Ce altceva putea avea, un dreptunghi de trei prosti ? O bormasina ?

Reclame publicitare. Si de advertizing.

Constructia inversa ar fi bineinteles publicatii reclamagii. Adevaru-i ca includerea respectivei constructii e poate abuziva, dat fiind ca tre' cumva facuta distinctia intre reclamele luminoase si cele pur si simplu tiparite pe hirtie velina.

Cu aceasta dragi trilemisti eu consider ca mi-am adus aportul la propasirea & avansarea neamului cit si limbii pe noi culmi de progres si civilizatie, avind un articol educativ-instructiv publicat pe anul 2011. Traiasca si infloreasca.

1. Ca io-s un dulce. [↩]
2. Limba romana avind aceasta proprietate speciala fata de alte limbi, ca interpretarea etimologica a simbolurilor e o asteptare foarte tare in practica, tot asa cum e o asteptare foarte tare si interpretarea formala a flexiunii in baza regulilor gramaticii. [↩]
3. O alta tristete asta, echivalarea frustrarii ca mecanism psihologic cu frustrarea sexuala, de parca tot prostu' ar fi capabil de asa ceva. [↩]