Bizoni si vite
Prin grija unui comentator am primit un articol foarte interesant, pe care de altfel nici nu-l citisem. Chiar daca il recomand in intregime, vreau sa extrag aici un pasaj :
The Dust Bowl was no accident of nature. A functioning grassland prairie produces more biomass each year than does even the most technologically advanced wheat field. The problem is, it's mostly a form of grass and grass roots that humans can't eat. So we replace the prairie with our own preferred grass, wheat. Never mind that we feed most of our grain to livestock, and that livestock is perfectly content to eat native grass. And never mind that there likely were more bison produced naturally on the Great Plains before farming than all of beef farming raises in the same area today.
Adica pe romaneste :
Castronul de Praf* nu-i o intimplare. O preerie functionala produce mai multa biomassa in fiecare an decit produce un cimp insamintat cu griu, oricit de avansate ar fi metodele intrebuintate in cultivarea lui. Problema e ca-i in general iarba si radacini pe care oamenii nu le pot minca. Asa ca inlocuim preeria cu tipul nostru favorit de iarba, griul. Indiferenti la faptul ca majoritatea griului ajunge hrana pentru animale, care ar fi absolut multumite sa manince iarba originala, si indiferenti la faptul ca dupa toate probabilitatile Marile Cimpii produceau mai multa carne de bizon pe caile naturale dinaintea agriculturii decit toata carnea de vita produsa de fermele de astazi.
In general problema cu discursul ecologist este ca-i vag atunci cind ar trebui sa fie precis (ma rog, mai sunt si altele, da' sa lasam discutia aia pentru alta data). Va inchipuiti atunci cit de incintat sunt sa vad text de coloratia ideologica respectiva producind afirmatii utilizabile pentru o minte rationala.
Textul are avantajul ca se muleaza pe niste asteptari absolut defensibile rational, pornind din filosofie, despre agitatia fundamental futila a omului si rezultatele fundamental diminutive ale "industriei" cu care mindru se impauneaza. Textul are de asemenea avantajul ca se muleaza pe niste asteptari absolut rationale in raport cu evolutia sistemelor : intr-adevar, daca binomul griu-vite era mai eficient in termeni energetici (de capital, adica, in sensul propriu al termenului) decit alternativa iarba de preerie-bizoni, cum se explica atunci predominanta celei din urma ? E perfect posibil ca noi sa folosim aport de energie externa (sub forma de petrol, in ingrasaminte si lucru mecanic) pentru a... sponsoriza, o varianta economic inferioara de utilizare a solului.
Astfel sustinuta din doua directii perfect rationale, si respectind criteriile formale pe care orice text cu pretentii inspre ratiune are a le respecta, nu pot decit sa-l tratez cu seriozitate : o merita.
Deci, o fi adevarat oare ce ni se propune ? Cum am putea verifica experimental teza asta ? Aveti cunostiinta s-o fi verificat, ori sa fi incercat macar s-o verifice cineva ?
Va multumesc (pentru ca cititi, si pentru ca lasati link-uri spre chestii ce merita citite, si pentru ca veti continua s-o faceti, sper).
---------
* O zona destul de intinsa din mijlocul Statelor Unite, care intr-adevar cam manifesta proprietatile pe care numele il sugereaza.
Monday, 14 March 2011
Multumesc pentru reclama (propaganda) :) Ma bucur ca ai gasit interesant articolul.
In legatura cu agricultura totalitara - nesustenabila, recomand si cartile lui Daniel Quinn si Imperiul final. Introducere aici.
Monday, 14 March 2011
Hehe, chiar propaganda nu-i, ca io-s mai degraba pro imperiu, da' adevarul merita cautat oriunde ar fi el.
Monday, 14 March 2011
Pai se verifica usor: cam ce populatie de amerindieni suporta preeria pe atunci comparativ cu pupolutia suportata acum. Mie imi pare ca "extinctia" bizonilor e o dovada clara ca nu se producea suficienta carne pe preeria respectiva nici macar la standardele de alimentatie de acum 200- 300 de ani.
Monday, 14 March 2011
Creca mai conteaza si ca nu erau capabili sa-i puste.
Fapt este ca existau citeva milioane de bizoni in viata, stim din marturiile celor ce s-au chinuit douazeci de ani sa-i masacreze ca sa "rezolve problema indiana". Cinci milioane de doua tone bucata vine zece miliarde de kilograme de carne in viu, ceva mai mult decit efectivele de la ora actuala (si mult mai mult daca scoatem afara influenta energiei introduse din exterior in sistem).
Tuesday, 15 March 2011
Pai mai... vezi c-ai rezolvat problema? Ai facut calculcul, ti-a dat fara virgula. Acum stim sigur ca textul are dreptate!
Tuesday, 15 March 2011
Dr. A - preeria nu "suporta" nimic acum. Vezi articolul.
Platon:
"What now remains of the formerly rich land is like the skeleton of a sick man. . . . Formerly, many of the mountains were arable. The plains that were full of rich soil are now marshes. Hills that were once covered with forests and produced abundant pasture now produce only food for bees. Once the land was enriched by yearly rains, which were not lost, as they are now, by flowing from the bare land into the sea. The soil was deep, it absorbed and kept the water in loamy soil, and the water that soaked into the hills fed springs and running streams everywhere. Now the abandoned shrines at spots where formerly there were springs attest that our description of the land is true. "
Agricultura actuala consuma solul acumulat in milioane de ani. (Pe langa poluare, ingrasaminte, eroziune - pentru ca e arat tot timpul). Despre asta e vorba. Agricultura moderna poate suporta mai multi oameni dar isi distruge baza pe care sta. Si - cine zice ca mai multi oameni e mai bine ?
De la abundenta la anxietate
Tuesday, 15 March 2011
@F E o evaluare foarte grosiera, totusi. Nu mi se pare ca intemeiaza altceva decit posibilitatea teoretica a discutiei.
@pai mei Totusi, exista suprafete atit in Europa cit si in Orient care sunt arate fara intrerupere de minim cinci mii de ani. Dincolo de posibilul aport al ingrasamintelor in ultimii cincizeci, cum explici atunci stabilitatea populatiilor ? Imi pare o exagerare grosiera, sigur ca anumite moduri ale agriculturii distrug solul (in special cele practicate de primitivii din America de Sud). Totusi, agricultura europeana a fost un ce stabil milenii.
Tuesday, 15 March 2011
Nu. Daca nu pui nimic in sol - in final obtii un desert. E cat se poate de simplu, in fiecare an iei o cantitate de material de acolo. Solul nu e pana in centrul pamantului, e doar putin la suprafata. Se formeaza foarte incet, e o "resursa naturala". Nu are cum sa se refaca.
Vezi chiar articolul ce spune despre agricultura europeana. In 1900 aduceau guano tocmai din Tara de Foc. Inainte sa inventeze ingrasamintele artificiale. Acum suntem in cursul "revolutiei verzi" provocate de ingrasaminte/pesticide.
Britain facing food crisis as world's soil 'vanishes in 60 years'
Parc national in Tunisia
"Sidi Toui National Park, in the southern half of Tunisia.
Native vegetation can be seen returning inside the borders of this protected park (approx. 7 kilometers wide), established in 1993 to protect the region against desertification. The effects of continued agriculture, overgrazing and drought can be seen on the surrounding arid landscape"
Un documentar
Tuesday, 15 March 2011
Cimpia Rinului nu a fost desert in anul 500, cind era cultivata pentru a hrani Roma. Nu a fost desert nici in anul 1500, cind era cultivata pentru Baden-Wurttemberg. In acesti o mie de ani s-au cultivat si recoltat cam 1450 - 1480 de ture. Cum explici ?
Tuesday, 15 March 2011
Cantitatea de sol difera. Poate e mai mult acolo. Dureaza mai mult.
Dar azi poti cultiva si desertul, daca aduci apa si ingrasaminte. Dar nu e sustenabil. Cand nu mai ai energie sau apa, locul redevine un desert. Vezi poza de mai sus din Tunisia - 7 ani a stat desertul neatins de capre sau agricultori si imediat a incepu sa creasca ceva acolo.
Vezi americanii - au probleme, le seaca acviferul Oglala, apa subterana pe care o folosesc sa irige centrul Americii.
Desigur, poti zice - inventam noi ceva, super-tehnologie, si nu mai depindem de nimic. Poate ca da, poate ca nu. Poate oamenii pot trai pe Marte. Dar ar fi plictisitor. Stai toata ziua in bunker, si astepti sa creasca salata.
Tuesday, 15 March 2011
Totusi, eu tocmai asta iti arat, ca *era* sustenabil, dovedit prin aceea ca a chiar fost sustenabil. Cit amar de sol sa fi fost acolo, daca nu s-a terminat intr-o mie de ani ? Da-n Cimpia Panoniei, da-n Cimpia Begai, da-n Lunca Dunarii ? Da' peste tot in jurul celor citeva sute de riuri care brazdeaza Europa ?
Pe scurt, mi se pare ca un model valabil in anumite parti (agricultura de exploatatie practicata in Patagonia) se aplica in alte parti, cu care nu are absolut nimic in comun, in virtutea inculturii (sau ma rog, imunitatii la detalii) a celor ce aplica.
Tuesday, 15 March 2011
Deci hai sa vedem: solul se transforma in grau care se consuma de catre vite si rezulta balega. Balega se foloseste pentru a genera biogaz. biogazul e folosit pentru a produce ingrasaminte. ingrasamintele sunt folosite pentru a imbogatii solul. Din punct de vedere al materiei pamantul este beneficiar net de praf cosmic.
Teoretic energia se conserva la nivel universal dar in particular radiatia solara inseamna un aport constant de energie in ecosistemul terestru.
Ecosistemul nostru e ca reactoarele nucleare: are nevoie continuu sa fie saracit daca nu vrem sa treaca prin ciclurile normale de "bubble and bust".
Tuesday, 15 March 2011
Nu, nu era sustenabil. Agricultura inaintea inventiei tractorului - producea mult mai putin. Adica mai putina distrugere.
Poti sa intrebi orice taran - daca nu pune ingrasaminte, productia scade. Pana cand nu mai merita nici plantat. Nu e sustenabil. Acum doar ingrasamintele artificiale ne permit sa producem atat de mult. Nu putem obtine balegar pentru a - inlocui ce avem acum cu ingrasaminte naturale. Sau putem - daca lasam bizonii si iarba in pace :)
O alta solutie e permacultura, cred ca e sustenabila si poate continua la infinit. Permite solului sa creasca, nu consuma tot ce creste pe un teren, nici nu ara sa provoace eroziune. Dar ingrasamintele artificiale ne-au adus la populatia actuala, suntem intr-un fel prinsi. Fara ele nu cred ca putem produce destul pentru cati suntem acum.
Despre resurs
Tuesday, 15 March 2011
Dr. A, sunt si pierderi in ciclul asta. "Ingrasarea pamantului folosind tehnologia". Nu e ca "circuitul apei in natura".
Si ingrasamintele - nu prea au de-a face cu "crearea solului". Nu poti pune in sol toate elementele pe care le iau plantele.
Tuesday, 15 March 2011
@Dr.A La scala planetara ce spui tu poate fi valid, cu conditia sa nu existe doua puncte de exchilibru local dintre care intr-unul sa traim noi si-n celalalt sa nu putem supravietui.
@pai mei Moment : sustenabil inseamna ca se sustine pe sine, nu ca sustine orice sarcina arbitrar aleasa. Nu cred ca poti disputa sustenabilitatea agriculturii traditionale in spatiul Europei si-al Orientului Mijlociu, dat fiind faptul ca au sustinut in fapt populatii neintrerupt, mai ales orientul bate cinci mii de ani.
Acum, cealalta jumatate, ca adica e posibil sa nu putem hrani miliarde cu metode traditionale... absolut de acord. Totusi, asta contravine frazei subliniate din articol :
Daca asta e adevarata, atunci nu ar trebui sa avem probleme. Daca nu-i adevarata... mnoa, avem raspuns la intrebarea de la care am pornit.