Un Chinez ca tot mogulu'

Mircea Popescu : Chinezule, noi am mai avut o discutie pe tema. Acu fo' luna. Vaz ca azi a ajuns si pe la relevantii webului. Deci spune-mi, cu cat te-o cumparat mogulu' ?
Cristian China Birta : M-am vandut ieftin ca un papagal, recunosc... M-am intalnit de 2 ori cu el si am primit asa, ca sa fiu exact: la prima intalnire o cafea, la a doua un suc (de ala de la mama lui, scump, e drept). Ce sa fac daca nu ma pricep deloc sa negociez si sunt mai ieftin decat o cafea in birtul garii?

Mircea Popescu : Da' care dintre ei ?
Cristian China Birta : La Voiculescu, evident. Cu Vantu sau cu Patriciu nu am avut ocazia. Dar daca o fi sa ma intalnesc cu vreunul din ei, sa nu imi zici mie chinezu daca nu le cer in plus si vreo doua pliculete de zahar...

Mircea Popescu : A, deci moguli de-astia adevaratii, de carton, nu virtuali, de biti. Grava problema. Si de ce te-ai dus la intalnire ?
Cristian China Birta : Pai de ce sa ratez ocazia de a ma intalni cu Voiculescu? Numai pentru ca o sa mi se spuna dupa aia ca m-am vandut? La cat de perpendicular mi se rupe mie de povesti de astea... Poate zice cine ce o vrea, dar intalnirea cu oameni de calibrul lui e o experienta. Ma intereseaza cum a facut banii si ce invarteli a facut el? Nope. Ma intereseaza cu ce raman eu dupa o experienta de asta? Evident. In rest eu sunt mare fan de vorba romanului: fiecare cu pizda ma-sii.

Mircea Popescu : Iti explic ce inteleg eu din rationament. Oamenii astia, si Voiculescu in particular, au influenta in rest, dar pe online sunt 0 sau pe-acolo. Sigur ca ei au tot interesul sa se asocieze cu cine conteaza, intrebarea care ramane e ce interes are cine conteaza sa se asocieze cu ei ? Eu nu i-am gasit o solutie, tu se pare ca da. Logica de scoala profesionala indica ca noa clar, ai luat foloase necuvenite. Da' io te las pe tine sa zici. Si tu-mi zici ca-i mai degraba curiozitate ?
Cristian China Birta : Bai, frate, da' cat timp liber ai sa te gandesti la de astea. Pura curiozitate a fost la mine, atata tot. Gandirea asta a unora ca totul se rezuma la invarteli cu bani si alea alea e de-a dreptul copilareasca. Unii au zis ca, vezi doamne, ce mult a beneficiat Voiculescu dupa intalnirea mea cu mine, ca cica i-a crescut brandul si rahatisuri de astea. Sa fie primit, daca a fost asa. Nu ma intereseaza. Eu m-am dus pentru ca am vrut sa il cunosc pe om si sa discut cu el, ocazie pe care putini o au. Iar despre faptul ca nu stiu ce contract am io cu el sau cu Antena 3, asta e fix vrajeala. Mergeam la Antena 3 in emisiuni inainte de a ma intalni cu Voiculescu. Si ma duc ori de cate ori imi face placere, caci imi sunt dragi anumiti oameni de pe acolo.

Mircea Popescu : E o tensiune esentiala la lucru aici. In lumea "reala", Geoana poate pierde alegerile pentru ca s-a asociat cu ce nu trebuie - fie ca s-a dus in vizita la Vantu, fie ca a venit in Balconul Operei sa-l fluier eu. In offline i se poate cere oricui sa functioneze broadcast, dar in online asa ceva e imposibil, interactiunea, si deci asocierea e insasi substanta mediului. Crezi tu ca ar fi poate cazul sa ne cerem, ca oameni din online, dreptul sa ne intalnim cu oricine oricand ?
Cristian China Birta : Eu vorbesc doar in numele meu aici. Pentru ca fac ce cred eu ca trebuie si ce simt ca am chef in orice situatie, offline sau online. Plecand de la ce spui tu, pot spune ca m-a enervant intotdeauna existenta exclusiv in online, pe care eu o consider semi-existenta, o vietuire doar, o traire neconsumata. Dreptul de a te intalni cu oricine, oricand nu il ceri, ala il ai by default. Ca multi nu stiu cu ce se mananca, aia e problema lor. Si pierd enorm de mult ca nu se deschid la noi experiente. Altfel spus, castigul meu ca om daca ma tot intalnesc cu micul meu cerc de prieten tinde in timp spre 0. Dar o intalnire cu cineva din afara cosmosului tau poate fi o provocare, care sa te ajute sa evoluezi. Si lasa-ma cu Geoana si rateul lui istoric.

Mircea Popescu : Un drept pe care jurnalistii l-au avut si au reusit sa si-l piarda pe drum, in treacat fie spus. Chestie care creeaza o problema : lumea decodeaza texte la ora actuala ponderand sursa, dupa asocierile ei. Daca ne intalnim cu oricine, sistemul asta de decodare nu mai functioneaza pentru online, ceea ce forteaza lumea sa-si imbunatateasca / rafineze intelegerea. Cat timp crezi c-ar lua asa ceva ?
Cristian China Birta : Deja se intampla. Este, cum spun eu mereu cum mi se iveste ocazia, timpul sa iesim, ca blogosfera, din poezia asta gen cerc literar, in care te citesc pe tine, tu pe mine, noi pe inca 3 si ne mirosim perciunii a lauda. Lumea adevarata nu foloseste rima perfecta, e mai mult vers alb, improvizatie. Si improvizatia inseamna inclusiv compromis, pe care il faci ca sa ajungi intr-o etapa superioara. Eu nu vreau sa fac parte dintr-o blogosfera pentru care singura ratiune de a fi este sa se raporteze mereu si mereu la ea insasi. Nu vreau. Eu am nevoie de o blogosfera care sa faca parte din contextul mai larg al lumii. Care, intr-un tarziu, nu stiu cand, sa devina industrie, sa functioneze ca o piata. Cu regulile sale mai ciudate, e drept, dar acolo vreau sa se ajunga. Se va pierde din "poezie", categoric. Dar asta e un risc pe care nu ma sfiesc de nici o culoare sa mi-l asum.

Mircea Popescu : Dar tu personal, ai zice ca esti dispus sa risti si la rigoare sa pierzi tot ce ai ca brand in online pentru a-ti apara dreptul asta, de a te intalni cu oricine ? Ca drepturi neaparate nu exista.
Cristian China Birta : O, da! Pentru ca daca blogosfera, onlineul asta nu ma accepta asa cum functionez eu si, cum zici tu, as pierde tot ca brand, atunci evident ca ne potrivim mai putin decat o freza afro pe chelia lui Basescu. Si ne vom spune la revedere in cei mai naturali termeni cu putinta. Numai ca ma indoiesc profund ca se va intampla asta. Are englezul o vorba care mi se pare naucitor de profunda, in toata simplitatea ei: You are what you are. Si eu asta sunt, asa cum ma vedeti. A fost o perioada cand am fugit de mine, cand am zis ca sunt altfel, dar mi-am revenit si mi-am jurat ca o sa raman ceea ce sunt cat mai am de trait. Nici 1000 de onlineuri nu o sa schimbe asta.

Mircea Popescu : Bun asa. Sa venim putin si la chestiunea caderii morale. Crezi ca are Vali Petcu, cel care anul trecut se intalnea cu Basescu, si nu doar ca se intalnea, ci ii si facea campanie electorala in afara legii, caderea morala sa discute asocierile perfect legale ale altora ?
Cristian China Birta : O sa mi-o fur de la moralisti pentru ce spun acum, dar nu ma pot abtine. Moralitatea este ca si cantitatea de urina din vezica: cu cat de pisi mai mult, cu atat te scapa mai putin. Aceasta parabola fiind zisa si asumandu-mi-o in integralitatea ei, despre Vali nu vorbesc in termeni de morala pentru simplul fapt ca nu imi place sa vorbesc in astfel de termeni. Daca el e fan Basescu, treaba lui. Ca zice de mine si de altii tot felul de avioane, aia iar e treaba lui. Sunt perfect convins ca isi asuma ce face si ca, intr-un fel sau altul, cum spunea o contabila draga mie, o sa ne facem pe zero. Am zis mereu ca cel mai important e cand te uiti tu in oglinda aia a ta personala si daca in majoritatea cazurilor nu iti vine sa borasti de ce vezi acolo...

Mircea Popescu : Mie mi se pare ca agitatia lui din ultima vreme se inscrie intr-un fel de campanie, daca o putem numi astfel, prost gandita si prost condusa de recentul expert online Dragos Stanca, pentru beneficiul Realitatea (aia a lu' Vantu, deci alt mogul). Tie ti se pare ?
Cristian China Birta : No poftim. Nu am nici cea mai mica idee. Dar daca e asa, foarte bine! Prefer bloggeri care sa injure cu strategie, parte a unui plan mai complex, decat cei care injura degeaba. Iar daca e strategie, cum zici tu, atunci e si mai bine, ca inseamna ca se iau si bani pe treaba asta. Nu vreau sa intru in dispute de aste, nu pentru ca nu as sti sa port niste razboaie, da-i pace, ci pentru ca 1. nu am nimic de impartit nici cu Vali si nici cu Dragos, deocamdata si 2. e fix treaba fiecaruia cum isi gandeste businessul.

Mircea Popescu : Hai sa-ti dau un studiu de caz. Eu am scris anul trecut mai degraba prietenos fata de Crin Antonescu, chiar spre exasperarea unor comentatori. Chestie care s-a cam racit, si acum e rece-rece. Rezulta de-aici ca io-s vandut, da' la alt mogul ?
Cristian China Birta : Pentru unii da, esti vandut unui mogul, pentru unii nu, ai scris doar cum ai vrut. Ce dracu, doar te-ai obisnuit pana acuma cu faza ai basca, n-ai basca, ti-o furi. Daca te-ai vandut si nu ti-au disparut cititorii, sa-ti fie de bine. Daca nu te-ai vandut si ti-au disparut cititorii, atunci imi dai voie sa iti spun ca ai fost fraier? Faci ce vrei, in limitele pe care ti le stabilesti singur, iar restul este, cum spuneam, poezie.

Mircea Popescu : Ce sa inteleg de-aici, ca tu sustii ca eu am dreptul, si eventual chiar si obligatia, sa-mi formez o opinie proprie, indiferent de interesele in discutie ? Si ca daca o am eu, o ai si tu ? Si ca daca o avem noi, o au si cititorii ?!
Cristian China Birta : Dooooooooh!

Mircea Popescu : Vast program. Bine mai Chinezule, voiesti a zice ceva cititorilor in incheiere ?
Cristian China Birta : Evident. Sfatul meu prietenesc este urmatorul: nu il mai cititi pe Mircea Popescu, nu il mai cititi pe Zoso! Ca numai prostii scriu! Cititi-ma doar pe mine, caci eu sunt singurul care detine adevarul suprem, absolut si irefutabil!

Mircea Popescu : Sa fie primit.