Povestea Elizei - XVIII

Tuesday, 13 April, Year 2 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

Cand ajung, fac un pic. Nu fac niciodata mult. Putin, putin de tot. Pana ajunge jos si deja m-am oprit. Uneori si mai putin. Apoi ma sterg. Rup o frunza mai mare si ma sterg bine-bine.

Prima data cand fac ustura, dar apoi, dupa ce fac de mai multe ori e cald si bine. Ma sterg tare-tare, si cu mai multe frunze. E ca si cum ar veni lupul.

Odata cand mergeam la scoala si nu era nimeni pe drum am rupt niste frunze si mi le-am pus in chilotei.

Category: Prz arhscrt
Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

6 Responses

  1. Cristian Lisandru`s avatar
    1
    Cristian Lisandru 
    Tuesday, 13 April 2010

    Ce fel de frunze erau?

  2. Mari`s avatar
    2
    Mariinsigna de criptograf 
    Tuesday, 13 April 2010

    Frunze de urzică 8-|

  3. Mircea Popescu`s avatar
    3
    Mircea Popescu 
    Tuesday, 13 April 2010

    Cica-s bune la artrita...

  4. Porcul de York`s avatar
    4
    Porcul de York 
    Tuesday, 13 April 2010

    Elize asa un pic mai lungi, nu se poate? sau e pe ter'nate jurnalu' ?

  5. Mircea Popescu`s avatar
    5
    Mircea Popescu 
    Tuesday, 13 April 2010

    Pai e proza arhiscurta mei.

  6. Mihaela Andreea`s avatar
    6
    Mihaela Andreea 
    Tuesday, 22 March 2011

    Si ce ai simtit cu alea in chilotei. Foarte tare povestea ta :))

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.