Notiunile de baza - VI

Tuesday, 22 June, Year 2 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

Ideea de salarizare, construita pe moneda, il pune pe soldat intr-o pozitie interesanta, ingaduindu-i o noua abstractizare. Ce inseamna de exemplu "pescuit" ? Pai, pentru oamenii obisnuiti inseamna ca-ti iei undita, iti cauti un loc, pui rama-n carlig, lansezi, astepti, pui pestii in galeata, cand ti-a ajuns pleci acasa.

Pentru soldat inseamna insa altceva. Pentru soldat pescuitul inseamna : angajezi om (40 monezi / saptamana), ii dai undita (5 monezi amortizare / saptamana), si viermi (20 viermi pe zi, 20 de viermi la o moneda, deci 7 monezi / saptamana), ii alegi loc (15 monezi / saptamana cost de oportunitate). In total, pescuitul e 67 de monezi / saptamana in costuri fixe. Daca pescarul vine cu 72 de pesti, pescuitul mai inseamna si 5 pesti profit, adica o rata a profitului de 7.46%. Daca pescarul vine cu 65 de pesti, pescuitul inseamna 5 pesti paguba.

Dintr-o data toate activitatile pot fi organizate in termeni abstracti, si anume, compania de pescuit, cu cei 10 agajati ai ei, 670 monezi cheltuieli saptamanale, si o rata medie a profitului de 30 de monezi (4.47%) ; societatea de produs barne, cu cei 12 angajati ai ei, 845 monezi cheltuieli saptamanale si o rata medie a profitului de 75 de monezi (8.87%) ; firma de vanat, cu cei 3 angajati ai ei, 120 monezi cheltuieli saptamanale si o rata medie a profitului de 8 monezi (6.66%) etc.

Sa zicem ca fierarul care i-a vandut demult scutul moare de batranete. Copilul lui, care-l mosteneste, gaseste stranse in dulapul batranului intr-o punga o mie de monezi. Le leaga la brau si pana la pranz e la fort, unde le varsa pe masa in fata sefului Bancii Nationale.

- Sper ca n-ai de gand sa-mi ceri pestii.
- Pai sincer sa fiu, ce sa fac cu 1000 de pesti ? Ofera-mi mai bine ceva alternative.

Bancherul il cheama pe soldat, si impreuna discuta si-si evalueaza alternativele. In primul rand, ii pot da tanarului un bon de tezaur, de exemplu pe termen de un an, cu dobanda de 3% pe saptamana. Asta inseamna ca Banca Nationala a Fortului incaseaza astazi o mie de monezi, si plateste in fiecare saptamana cate treizeci baiatului fierarului, iar dupa cincizeci si doua de saptamani, adica la implinirea anului, ii da mia inapoi.

Ce-ar face soldatul daca tanarul ar accepta oferta ? Pai, s-ar trezi cu o mie de monezi, care trebuie cumva folosite in asa fel incat sa-si acopere costul, adica dobanda. Avand in vedere ca toate intreprinderile fortului au o rata medie a profitului superioara dobanzii, oricare dintre ele este o investitie binevenita. Rational ar fi sa investeasca cea mai mare parte din bani in activitatea cea mai rentabila, ar putea deci sa mai angajeze inca 13 padurari, aducand astfel numarul celor angajati in exploatare forestiera la 25, cheltuielile la 1760 de monezi si jumatate si profitul undeva spre 156 de monezi. Fara indoiala ca datorita legii cererii si ofertei, dubland cantitatea de produse paduraresti oferite pe piata pretul lor va scadea.

Soldatul isi asuma aici un risc. Daca rata medie a profitului scade semnificativ, pana sa zicem la 5%, societatea de produs barne va produce doar 88 de monezi saptamanal, cu 13 mai mult decat inainte, dar costul investitiei este de 30 de monezi, si deci fiecare zi aduce o paguba de 17. Daca rata medie a profitului nu scade semnificativ, ramanand sa zicem 7.95%, atunci societatea de produs barne va produce 140 de monezi saptamanal, ceea ce pe langa costurile de 30 de monezi datorate imprumutului asigura un profit net de 35 de monezi.

Daca soldatul considera ca nu-si poate asuma acest risc, sau daca tanarul nu accepta oferta bonului de tezaur, ce alte optiuni mai sunt la dispozitie ?

Pai, cei doi ii pot oferi tanarului o participatie in actiuni. Deci, societatea de produs barne fiind evaluata la 2500 de monezi, tanarul poate sa obtina, in urma unei injectii de capital de 1000 de monezi un pachet de 28.57% din actiuni.

Si cu aceasta oferta soldatul isi asuma un risc : Daca rata medie a profitului nu scade semnificativ, ramanand sa zicem 7.95%, atunci societatea de produs barne va produce 140 de monezi saptamanal, din care tanarului ii revin 40, adica cu 10 mai multe decat in cazul bonului de tezaur. Daca rata medie a profitului scade semnificativ, pana sa zicem la 5%, societatea de produs barne va produce doar 88 de monezi saptamanal, din care tanarului ii revin cu 25, cu 5 mai putine decat in cazul bonului de tezaur.

Din imprejurarea ca bonul de tezaur ar avantaja per total pozitia soldatului, in timp ce participatia in actiuni ar avantaja per total pozitia tanarului putem trage doua concluzii : fie piata nu este eficienta, asa incat nivelul dobanzii este subevaluat, un nivel mai corect fiind in jurul a 4%, fie piata este eficienta, dar elasticitatea cererii este foarte slaba, asa incat o prabusire semnificativa a ratei medii a profitului este mult mai probabila decat o mentinere.

Ajunsi in acest punct, mica noastra civilizatie de buzunar are deja la dispozitie niste instrumente sofisticate de control a activitatii grupului, despre care vom vorbi mai in detaliu in episodul urmator.

Category: Actiuni si Optiuni
Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

4 Responses

  1. Foarte frumos exemplificat

  1. [...] discutat in treacat de elasticitatea cererii, cand vorbeam de extinderea operatiunilor societatii de produs barne : daca se ofera mai multe barne la vanzare, pretul per unitate va scadea. Exact acelasi fenomen are [...]

  2. [...] pentru toti negustorii din toate partile Planosferei. Daca pana acum proprietarii de capital erau siliti sa-si gaseasca un partener direct, de-acum inainte, odata cu posibilitatea de-a cumpara actiuni si obligatiuni activitatea [...]

  3. [...] se numeste nicicum pentru ca noi suntem retardati economic cit si mai ales cultural. Ideea-i asa : o banca ia bani imprumut de la depunatori, da bani imprumut pentru a finanta diverse activitati productive [...]

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.