Doua fete - argumentul economic
Daca nu-ti cauti /span> nevasta (ceea ce, asa cum am mai discutat, e o alegere pe care o face fiecare pentru sine, si ar fi bine sa si-o asume), ramane ca-ti cauti amanta, in afara de cazul bizar in care iti cauti doctor sa-ti taie jos fuduliile, despre care imi inchipui ca-i posibil in principiu vorbind, dar nici n-am vazut nici n-am auzit de vre-o implementare in practica la asa solutie radicala.
Amanta va fi probabil o fata, undeva pe la vreo 20 de ani. Nu mult mai tanara de-atat pentru ca a fi amanta reclama o minima responsabilitate, si o minima independenta mentala pe care fetele de liceu indeobste nu le-au dobandit inca (exista, bineinteles, exceptii). Nu mult mai in etate pentru ca fiecare deceniu in plus inseamna un deceniu de bagaj in plus (sub forma lui tangibila, copii, boli si datorii sau intangibila, idei fixe, obiceiuri proaste) si flexibilitate in minus, ori principala calitate a amantei e tocmai flexibilitatea - face adica ce vrei tu cand vrei tu.
Aceasta din urma limita e cu siguranta mult mai flexibila decat cea dinainte, exista cu siguranta mult mai multe exceptii - cazuri de amante excelente trecute binisor de 30 si unele chiar de 40. Intr-un sens, limita de jos o fixeaza biologia, in timp ce limita de sus o fixeaza prostia, si ca atare incalcarea ei e mult mai la indemana oamenilor, sau cel putin asa pare uneori. In tot cazul, amanta poate fi si amant, adica un baiat, indiferent de genul dumneavoastra propriu, si in mod admirabil se aplica in continuare ce-am zis pana acum, si ce-om zice de-acum inainte, presupuneti ambiguitatea de gen, ca sa nu ma vad eu silit sa scriu peste tot amanta/amant, ca sa nu-mi iasa textul bruxeleza.
Odata ce-am hotarat ca ne cautam amanta, structura de costuri e clar fixata. Fata va avea nevoie de un apartament, care iese undeva intre doua si trei sute de euro pe luna, adica pe la trei-patru mii anual. Daca mai adaugam si cheltuileli diverse cu intretinerea, curent, internet scl ajungeti probabil pe la 5. Functie de cum vi-e norocul (pentru ca piata imobiliara romaneasca e inca foarte barbara, si rezultatele sunt mai degraba aleatorii decat predictibile) veti gasi un apartament de doua sau de trei camere, garsonierele sunt pentru planul B, mai jos.
Pe langa asta, fata probabil mai si mananca, ceea ce mai adauga un cinci mii la an, si probabil c-o mai si duceti o data sau de mai multe ori prin cate-o excursie, ii mai cumparati o blana, un bici, o catusa, ceea ce se inscrie in cel de-al treilea 5. Si iata cum bugetul pentru a va tine amanta e un foarte clar cincisprezece la an, asa cum de altfel si stim cu totii.
Fata de aceasta stare data si imutabila, se impun doua observatii : prima este ca desi amantele sunt un apanaj clar si indiscutabil al clasei de sus, cu oarecari exceptii pentru clasa de mijloc in cazuri particulare, toata lumea si le doreste. Atat ca sa le aiba, pentru uz adica, cat mai ales si in principal ca sa le defileze pe sub ochii celorlalti, pentru abuz adica. Tineti minte povestea aia din cartea de Citire despre copilul care nu stia citi asa ca si-a pus ochelarii bunicului ? Exact la fel.
Solutii ar fi, dintre care se desprinde cea mai populara : aia de-a pretinde ca iti cauti nevasta, dar de fapt a incerca sa folosesti fata astfel pacalita pe post de amanta cat de mult se poate. A face asa ceva e destul de ignobil, si in gustul cel mai indoielnic, motiv pentru care se intampla ca nu ma intereseaza si nu ma impresioneaza o buna majoritate a povestilor si faptelor de arme ale tineretului recent ajuns de varsta reproductiva - ca ei sunt principalii confuzi. Lor insa le este si scuzabil, chiar daca-i mizerabil, pe motiv ca-s prosti. Adultilor ramasi cu mintea in liceu insa greu le mai gasesti circumstante extenuante.
In tot cazul, succese de-astea impresioneaza probabil colegii de facultate/giob, dar cu siguranta fac o impresie proasta atat "oamenilor de afaceri" (limba romana chiar n-are destule cuvinte in anumite spatii lexicale) cat si amantelor pe bune, ca sa nu mai vorbim de bietele femei care nu-s amante, sau cel putin nu stiu, daca le intrebi pe ele.
Pe langa solutia populara, dar nu neaparat distinct de ea, mai exista solutia de criza, asa cum de curand a fost rebranduita chestia ce era pana mai an solutia de saracie. Iei adica garsoniera, tii fata in camin, de-astea. Orice s-ar spune sau s-ar crede, saracia in sine nu-i lucru de rusine. Cu siguranta nu atat cat e minciuna. Asa incat copiii de periferie care-si asuma dorintele, aspiratiile dar in acelasi timp si conditia imi sunt chiar simpatici. Adesea aici incepe si curvia, adica time-share, cum ar veni. Daca tii fata impreuna cu altii, eventual unii adunati de pe strada, costurile anuale devin chiar suportabile, ba chiar poti iesi in profit, cu o buna administrare. Sigur, incercarea se termina uneori prost si cel mai adesea trist, dar nici moarte n-are.
Ei si-acum, dupa aceasta indelungata prelectiune, sa venim la chestie : Daca pe langa prima amanta adaugi o a doua, din orice motive, ca de exemplu pentru ca era ieftin si ti-ai zis sa cumperi tot transportul, sau pentru ca ti-e simpatica, sau pentru ca-s fetele bune prietene si asa cer si vor si doresc, sau pentru ca pare talentata si vrei sa faci o fapta buna (chiar stiu pe cineva care-a tinut ani de zile o fata saraca pana si-a terminat ea conservatorul, si inca dupa aceea. Sunt prieteni si astazi, si de la ea am invatat chestia cu cantatul si sexul oral) ai logic vorbind doua optiuni : sau inca cinspce mii la an, sau le pui pe amandoua impreuna, in care caz e practic doua la pret de una, pentru ca din experienta (si a mea si a cunoscutilor) totalul sare catre 18, dar rareori trece de 20.
Economia de scala, chestia aia care-i jumatate din painea consultantului pe probleme industriale, e cauza economiei si aici : oricum aveai o camera in plus, daca fetele nu gusta sa doarma in acelasi pat (ceea ce-i cam fifty-fifty, experimental vorbind). Oricum se facea de mancare, ba chiar e mult mai placut pentru ele, mai au cu cine schimba o vorba, fac alternativ drumul dupa tigari scl.
Revenind la chestiunea genurilor, in principiu lucrurile se aplica exact la fel si la baieti, dar se deschide posibilitatea cuplului, adica tii o fata si-un baiat, ceea ce-i o idee bizara, dar pentru fiecare bizarerie se gaseste si-un doritor. Eu cunosc un singur caz de-asa constructie, si nu pot spune ca mi-e suficient de clar cat sa pot trage o concluzie ce si cum, asa ca voi pastra rezerva.
Ei, cam asta-i socoteala, si cam de-asta toata lumea face perechi, pe cat posibil. Nu-i atat o "fantezie" cat practicalitatea cea mai nuda.
PS. Am scris articolul asta mai ales pentru beneficiul traznitilor care cred ca-i o strategie buna sa strice de doua ori banii aia pe nu-stiu-ce masina nu-stiu-de-care, dupa care sa traiasca relatii ambigue cu fatuci confuze, cate zece sau douazeci de saptamani odata. Nu este o strategie buna, si nu este nici macar o strategie. E prostie.
Thursday, 4 March 2010
am o propunere foarte constructiva: introdu un sistem de rating pentru fiecare postare ( din ala cu 5 stele, de la very poor pâna la excellent) si-ti spun ce parere am despre aiureala asta de text :D
Thursday, 4 March 2010
Mircea, "prima este ca desi amantele sunt un apanaj clar si indiscutabil al clasei de sus, cu oarecari exceptii pentru clasa de mijloc in cazuri particulare, toata lumea si le doreste", noa hat, stiam io ca-s anormal. Deci nu.
Thursday, 4 March 2010
@kokofifi Hehehe. Da-n cuvinte nu poti, numa pitita dupa ceva sistem "obiectiv" adica depersonalizat adica stii tu unde bat ?
Baga cu-ncredere, doara de-aia s-or inventat comentariile pe lume.
@Florin Apoi acu' stii cum e cu absolutele astea, daca nu ingaduim o minima elasticitate limbajului ne regasim captivi intr-o inchisoare formata exclusiv din propozitii precum "albul este alb. negrul este negru. lucrurile sunt lucruri. etc este etc."
Thursday, 4 March 2010
am crezut ca reiese :)
cu toate ca nu cred ca vorbesti serios in intreg articolul asta, am o nelamurire:
amanta aia pe care tu ( generic vorbind) o plantezi intr-un apartament, o hranesti si o imbraci si o fericesti cu vizitele când ti se nazare tie, aia ce face toata ziua, sta si te asteapta?
si e prietenoasa ?
Thursday, 4 March 2010
Depinde de varsta si inclinatii, dar in general isi actualizeaza diverse ideologii proprii.
Unele merg la scoala, pentru ca se vad psiholoage, managerite sau jurnaliste, sau ce s-or mai fi vazand. Altele merg la sala, spauri si asa mai departe, pentru ca se vad frumoase (ceea ce nu-i neaparat nici rau nici fals, doar ca mai devreme sau mai tarziu le va produce oarecari dureri). Altele fac bani online in timp ce dorm (cu tine). Ma rog, vorba vine, fac aceeasi bani de-o saorma pe care-i face si zoso, Rosca sau Boerescu, da' mnoa. Cica-i interesant. Altele picteaza, se pregatesc de actorie, pe scurt, fiecare cu pasarica ei.
Cu alte cuvinte, exact aceleasi lucruri ca si toata lumea, oricat de surprinzator ar putea sa sune asta. Minus ridurile de la grijile pentru banii de chirie, raia de la 16 colege de apartament inghesuite in 4 camere scl.
Thursday, 4 March 2010
Hmmm, nu sună rău condițiile... se mai fac înscrieri? :))
Thursday, 4 March 2010
Nu spune de-astea ca-i cauzezi kokofifei :D
Thursday, 4 March 2010
Ai inceput sa devii un avatar de-al lui Ciubotaru cel renumit pentru obsesia cu sexul oral. Dar care faza cu cantatul si sexul oral ca cred ca mi-a sarit? si mai era ceva dar am uitat ca m-am luat cu cititul comentariilor si pana am ajuns jos a zburat pasarica
Thursday, 4 March 2010
*care-i faza...
Thursday, 4 March 2010
Am inceput sa devin zici ? Cred ca te gasesti putin tulburat :D
Thursday, 4 March 2010
argumentul nu-i doar economic. e si ergonomic.
Altfel mie imi pare ca punctul tau anacronic de vedere asupra chestiunii, recte patriarhal, iti limiteaza serios posibilitatile envizajate si creste costurile. Ce idee: sa mesteci morale cu moravuri...
Thursday, 4 March 2010
N-am inteles, in societatea postmoderna chiria se plateste cumva singura ?
Sau am atins deja perfectiunea organizarii statale si-o plateste direct fiscul ?
Thursday, 4 March 2010
Si-am adaugat si-o poza ilustrativa, la cererea cititorilor nedumeriti.
Thursday, 4 March 2010
asa... erai mereu de fapt :D mult mai bine cu pozna
Thursday, 4 March 2010
poza ilustrativa e buna, dar buna rau de tot, e cam fetishul ala de il visez in fiecare noapte, uneori unele lucruri e bine sa ramana la stadiul de vis. in alta ordine de idei, eu cred ca te-ai indragostit si nu stii cum sa ne spui. nu cumva prinzi radacini? iti dau un sfat, nu te impotrivi, o sa-ti fie mai rau, o sa doara mai tare. in dragoste nu poti sa fii mereu calare.
Thursday, 4 March 2010
@fcbl Cheerios.
@Mikael Eon Hehehe asa mi-e de simpatic felul in care lumea insista sa creada siropuri de-astea. Io ce sa zic, fiecare cu autoamagirile proprii.
Thursday, 4 March 2010
Ei da, eu nu castig nici 5000 de euroi pe an, deci clar nu imi pot permite nici macar o amanta, varianta de criza :))
Thursday, 4 March 2010
Nu mergea mai bine o poza cu două fete? Se ”asorta” mai bine cu titlu, zic.
Mirciu, spune drept: cin' ti-a ars inima-n piept? :D
Thursday, 4 March 2010
@Dan Patrascu Dar nu dispera, ca banii vine cu varsta.
@Mari Pai nu mergea o poza cu doua fete, dat fiind ca asteia ii caut pereche. Dar revenind la ce te-ntereseaza : eu n-am inima, domnita :D
Thursday, 4 March 2010
nevoia de sex e mai mult decat nevoie de sex. e nevoia de intimitate, pe care satisfacerea dorintei sexuale nu o rezolva niciodata. mai mult, atata vreme cat cerinta de intimitate e cat de cat satisfacuta, dorinta sexuala moare incet, drogata fiind cu acel "ceva" mult mai puternic, venit de dincolo de ea.
cazul ideal, al implinirii totale a intimitatii (si) pe plan sexual e deocamdata doar un prototip, avand in vedere ca omul inca nu a invatat ca nu e nevoie sa intinda mana dupa fructul oprit. scopul scuza mijloacele, atata vreme cat scopul e tot ce omul cunoaste, mijlocul fiind si el tinut tot pe post de scop. insa cunoasterea nemijlocita, de tip "scop", nu e cunoasterea totala la care omul aspira si pentru care de fapt traieste, fara s-o stie. cunoasterea care ne seduce si ne multumeste intr-adevar pe deplin e cunoasterea mijlocita de necunoscut, pentru ca numai acesta ii asigura cunoasterii stralucirea.
in alta ordine de idei, nu poti sa tii o fatuca cu-n apartament, afara de faptul ca vrei sa te incerce toate nevrozele. ca pasarea libera nu viseaza sa zboare, dar pasarica-n colivie numai cu gandul asta traieste, sburand chiar si cand deschide gura - sa cante. ceea ce, fireste, restul mobilei si electrocasnicelor din casa nu o fac, motiv pentru care nici nu ne pot tine de urat.
cu riscul de a fi excesiv de transant, io cred ca toate problemele omului se trag din imposibilitatea de a discerne cand iti joaca mintea feste si cand e chiar pe bune. mintea omului atinge apogeul perversiunii atunci cand devine un replicator al sentimentelor. cu mintea se poate "simti" o durere care nu exista si se poate "trai" orice nenorocire in chip de binecuvantare. sigur, viata poate fi "traita" si pe simulator, insa in cele din urma ne trezim cu dureri de cap, care sigur nu provin din malfunctia masinii, ci mai degraba sunt datorate tocmai functionarii ei "prea" perfecte, comparativ cu ceea ce avem noi nevoie in fapt.
cand emisfera stanga o ia razna, controland emisfera dreapta si preluandu-i functiile uneori cu totul (prin simulare, care-i singurul mijloc propriu creierului stang), ea face acest lucru sacrificandu-si propria aspiratie la absolut, pe care o scurtcircuiteaza. blissful ignorance.
ce zice Mikael Eon, ca-n dragoste nu poti fi mereu calare, e foarte adevarat. io as zice ca-n dragoste nu esti deloc calare, dat fiind ca iubirea chiar asta reveleaza despre noi insine - faptul ca nu detinem niciodata controlul, chiar si atunci cand tinem fraiele mai bine.
Friday, 5 March 2010
@grid Eu vreau sa-ti atrag atentia ca a reduce ceea ce-am scris eu la o discutie despre sex e in cel mai bun caz o dovada de naivitate. Textul nu precizeaza, si experienta umple golurile, daca exista, trasnformandu-l intr-o discutie in principal despre intimitate, si abia apoi despre sex. Amandoua, in aceasta ordine, nu degeaba in engleza se zice companionship si-n romaneste dama de companie.
Dar dincolo de limitele imanente existentei reale - din orice motive, ca or fi ele superioritate sau intamplare, mai ades intalnesti oameni ce-au priceput exact ce spui, cu intinsul mainii, in relatii de-astea sanatoase, decat intalnesti intre naufragiatii prin decoruri de mucava inspirate dupa Disney.
N-am inteles unde si de ce echivalezi tu eliberarea cu pierderea libertatii. Fii bun si subliniaza-mi rationamentul, ca mi se pare ca nu esti singurul.
Cat despre simulatoare, sunt sigur ca amicul Adrian iti va spune ca nu exista probleme pe care ingineria nu le poate rezolva, ci doar probleme pe care ingineria nu le-a abordat inca :) Da' sa nu-mi zici c-ai luat-o si tu cu interpretari mistice ale lateralizarii cerebrale, c-ar fi pacat de-asa baiat inteligent si cultivat.
Chestia cu dragostea si calaria ramane neclara. In vorbele unei curve celebre de pe la Crucea de Piatra, "om frumos, si calare si pe jos." Tot e ceva.
Friday, 5 March 2010
Dupa cum observai singur nevoile tale se rezolva cu o gonflabila pentru care imi pare stupid sa inchiriezi apartament exceptand cazul in care locuiesti cu parintii :D .
Am putea conduce discutia spre ce inseamna amanti si de acolo ti-as argumenta de ce modelul tau e un caz particular devenit anacronic. Nu as vrea sa deturnez totusi discutia de la obiectiv. Pana la urma tu consideri folositor sa sccrii sfaturi pentru unii care dau 25 30.000 pe un aspirator de gagici. Sfatul tau e bun si coerent la nivelul lor. Pentru restul realitatea e din alt film.
Friday, 5 March 2010
Soarta Romaniei, rupta intre anacronismul viitorului anterior si sine insusi. Io ce sa-i fac ? Cel mult capete de pod pe drum.
Friday, 5 March 2010
@mari
tu n-ai blog? :) :D
Saturday, 6 March 2010
pai tocmai asta e, ca nu poti avea intimitate cu cineva care iti tine companie. intimitatea cu o anumita persoana se manifesta mai mult in absenta acesteia.
omul liber nu viseaza la libertate tot asa cum omul sanatos nu se gandeste la sanatate, sau cum pasarea cerului nu vede zborul ca pe ceva de dorit pentru ca face parte din fiinta sa, nefiind ceva "la indemana" in chip de instrument. pentru omul prizonier libertatea e doar o unealta, insa omul liber stie ca daca isi priveste propria libertate ca pe-o unealta risca a si-o pierde, pentru ca instrumentalizarea unui mijloc ce-l ai la dispozitie (aducerea / reducerea lui la indemana) are darul de a transforma mijlocul in scop, inchizand astfel mijlocul in el insusi. libertatea, ca mijloc (sa zic mai bine "ca stare") isi e siesi propriul si unicul scop si deci nu poate fi aservita altuia fara a o ucide.
"lateralizarea" cerebrala (cum zici tu, desi e un termen de evitat in contextul de care vorbeam noi, fiindca are o conotatie neurologica precisa de disfunctie) eu o inteleg mai degraba ca metafora. nu pot accepta segregarea emisferica ca fiind suportul real al disjunctiei intre doua moduri de a fi si de a intelege lumea.
se accepta in general ca un asa zis "creier stang" (left brain) e responsabil de comportamentul logic, analitic, precis, repetitiv, organizat, orientat pe detalii, stiintific, obiectiv, detasat, secvential si literal, pe cand un asa-numit "creier drept" (right brain) genereaza uncomportament mai degraba intuitiv, orientat spre general, big picture, imaginativ, creativ, figurativ-metaforic, alegoric, conceptual-abstract, euristic, empatetic, integrativ, emotional, subiectiv si lipsit de orice regularitate.
evident ca un left-brainiac intelege asta ca fiind expresia separarii fizice si fiziologice dintre cele doua emisfere cerebrale, in timp ce un right brainiac vede cele doua tipuri de comportament ca fiind eventual o functie a "inimii" sau sufletului. cand eu imi pun intrebarea "is my left brain right?" incerc sa gasesc o zona de confluenta intre perspectiva obiectiva si cea subiectiva asupra realitatii. de pilda, faptul ca un cub difera in mod obiectiv de o sfera poate sa nu conteze deloc din punct de vedere subiectiv, ambele fiind corpuri geometrice perfecte intre care nu exista nicio diferenta subiectiva (din punct de vedere al imperfectiunii lor, ele sunt identice).
si calare si pe jos, cum zici, numai ca miza reala e calaria, ca pe jos esti singur si nu se pune.
Saturday, 6 March 2010
Fals, dragul meu, fals! Nu-i obligatorie trairea asta doar in lipsa, si nici intr-un caz in natura lucrurilor. E doar un obicei prost. Te poti bucura de intimitate in prezenta intimilor tot asa cum poti gandi "fac sex" in timp ce faci sex, n-are nici una treaba cu cealalta. Ca multa lume nu practica, enfin, chestie de gust sau obisnuinta, da' nu-i mai mult de-atat.
Omul liber nu viseaza la libertate, ci-si gandeste libertatea, ca masura insasi a libertatii lui, de fapt. Omul care nu-i liber sigur ca nu stie ce face omul liber, si-si reprezinta tot soiul de prapastii, de ce-ar face el dac-ar fi, ceea ce-i bineintels o contradictie in termeni. Cam tot asa cum si omul sarac nu stie ce face omul bogat, si-si reprezinta aiureli, de tiparul eu daca as fi bogat sarac fiind.
E bine c-am lamurit aia cu suportul neurologic. Si nu, nu se accepta de catre mine. Ce s-o fi intampland in popgeneral, ma rog, alta mancare.
In rest, mizele nu exista si nu se pune oricum, a inventa gradatii e asa un fel de nu stiu cum.
Saturday, 6 March 2010
@Mihai: Nu, nu detin proprietati blogosferice :D
Oricum, multumesc de intrebare.
Saturday, 6 March 2010
@Mari
'poi la ce ti-ai mai facut pe wordpress? :D
Saturday, 6 March 2010
Nu știu despre ce vorbești.
Poate cealaltă personalitate a mea să își fi facut blog, eu sigur nu.
Saturday, 6 March 2010
daca nu ai avea cont pe wp, nu ai avea poza/avatar aici. ma gandesc ca totusi nu it-ai facut cont wp numai degeaba. si nici nu imi inchipui ca folosesti mailul altcuiva si de acolo ar reiesi poza.
Saturday, 6 March 2010
De gravatar ai auzit?
Saturday, 6 March 2010
nu... should i?
Saturday, 6 March 2010
I lolled.
Monday, 12 September 2011
Tipa din poză nu seamnă cu utilizatoarea asta de pe dtng?
Monday, 12 September 2011
Mai stii ?