Competenta si performanta birocratica

Nu mai retin daca v-am povestit, da' in tot cazul, repetitio est mater orgasmorum, asa ca va repovestesc cu placere. Deci mergeam eu pe strada vesel si frumusel cum ma cunoasteti, fluierand un cintecel cand o domnita dragutica intr-o masinuta mititica da cu ochii de mine. Dau si eu cu ochii de ea. Intoarce capu'. Intorc si io. Constat cu oroare ca proasta intoarce si volanu' dupa cum intoarce capu', asa incat masinuta cat o fi fost ea de mititica intra incet incet pe traiectorie de coliziune cu trotuaru' si implicit cu mine, asa ca ma dau disperat langa un stalp de beton si gesticulez ca "ejti proasta, fa?!?" spre amuzamentul a cativa tipi nu tocmai la fel de frumusei de pe trotuar si-a unui taximetrist dintr-un taxi parcat in siguranta in afara razei de actiune a fetei cu capu' de paie.

Asta se intampla acum citeva luni, poate chiar un an sa fie. Intre timp proasta a reusit in misiunea pe care si-a ales-o, spulberand niste politai de pe marginea drumului.

Bun, ce urmeaza aici ? Pai sigur ca da, doctorii se straduiesc sa salveze ranitii, femeia este cercetata, alea. Bine. Sa zicem ca mor nenorocitii, e perfect posibil. Statul ramane cu o paguba neasigurata spre un milion de dolari, pentru ca daca functionarii si-au furat-o in timpul serviciului urmasii primesc conform contractului de munca niste despagubiri (si, daca-i pana acolo, conform dreptatii). Dat fiind ca aveau si vechime, si-o slujba onorabila, se aduna niste bani de platit. Statul nu-i, bineinteles, asigurat la asa ceva, ci se autoasigura. Asiguratorul femeii probabil ca nu acopera aceste costuri, avind in vedere cum se trag pe cur sa plateasca si daune ale masinii, darmite subtilitati de tort.

Deci, privind chestiunea strict sub acest ingust si in general ignorat unghi, de unde vin banii aia ? Bugetul e destul de strans, nu se va face o rectificare bugetara fix pentru proasta care incurca pedalele. Pe de cealalta parte, seful inspectoratului unde lucrau oamenii nu se poate apuca sa arunce bugetul institutiei pe sase luni sau un an inspre urmasii victimelor. Ministerul nu prea are chef sa-i deie bani. Ce se intampla ?

Pai, mai aminam, mai vedem, mai discutam, mai negociem, alea. Aruncam pisica, se numeste sportul. "Statul" ca abstractiune e bineinteles bun de plata. Dar cine concret din diversele alcatuiri va plati ? Aia de sus sunt prea smecheri, aia de jos sunt prea saraci. Cu cat urci in ierarhie creste probabilitatea sa-l fi prins pe ala care trebuia sa plateasca, da' scade posibilitatea de-al strange de coaie s-o chiar faca. Cu cat cobori creste posibilitatea de-al stringe, da' scade posibilitatea de-a plati, ca n-are cu ce.

Ei, asta-i problema cu competenta si performanta birocratica : practic "statul" inteles in sensul teoretic si abstract angajeaza oameni ca sa se disocieze de responsabilitatile sale pe seama reputatiei, sanatatii, nervilor si rabdarii lor. Sa le exploateze, cu alte cuvinte, nu abilitatile profesionale, munca si timpul, sau mai exact nu doar. Ci, pe langa acestea, si calitatea de-a fi oameni, reputatia si bunul nume, "brandul personal", chestii de-astea care, nu-i asa, nu exista.

Am vorbit de-o suma mare si de-un caz exceptional, dar de fapt acelasi mecanism functioneaza de la mare la mic si minuscul. Statul decide ca vrea sa incaseze impozite. Aceasta procedura are un cost, trebuie ghisee, oficiante, cai de acces, aer conditionat scl. Statul nu plateste costul. Pur si simplu, ce, o fi fraier ? Oricum n-are cine ce-i face. Asa ca plateste o parte. Cat are. Cat poate. Cat vrea.

Si angajeaza niste oameni, care sa compenseze pentru faptul ca el nu isi indeplineste obligatiile. Niste prapadite de femei la care sa strige lumea pentru ca-i coada. E vina lor ca-i coada ? Pai sigur ca da!!!! De ce ? Ca-s lente!!! Cine-l impiedica pe patronu' lor sa angajeze altele mai rapide ? A, alea-s scumpe. Cine-l impiedica sa angajeze mai multe ? A, si alea-s scumpe. Deci e vina oficiantelor. Bine.

Am fost pana la posta sa trimit o recomandata. Nu-mi pot tipari direct de pe internet sticker-ul pe care sa-l lipesc pe trimitere si s-o dau in posta ca in tarile civilizate, ci ma duc la oficiu, completez un patratel de hartie, pe care mi-l stampileaza o femeie cu un obiect ce seamana a relicva. Si apoi "Asteptati sa va dau chitanta". Intre timp suna imprimanta. Matriceala. Zdrring...zdriiing, o secunda, jumatate de rand, hai si-napoi, inca o jumatate de rind, gata, dupa un minut avem chitanta. E lenta oficianta asta, mama ei de puturoasa. Si imprimanta cu ace ramasa din 1995 e tot vina ei, ca n-o adus tehnologie de-acasa. Sa-i trag vreo doua castane, sa se invete minte, ma gandesc.

Motivul simplu de explicat si simplu de inteles pentru care nu exista functionari competenti nicaieri este asta : nimeni nu e dispus sa fie folosit pe post de sugativa de agresiuni si injurii doar pentru ca un monstru abstract refuza sa-si plateasca datoriile. De ce sa ma injure pe mine, Ion Georgescu, Directorul Inspectoratului de Agrise urmasii a doi inspectori omorati de-un agris prabusit ? Eu i-as plati, sunt banii lor, de ce sa nu-i primeasca ? De ce sa ma injure pe mine, Ionela Grigorescu, oficianta la posta toti oamenii cu care ma intalnesc toata ziua ? Pentru ca "statul" ma tine cu o imprimanta cu ace si-mi cere sa oficiez tot soiu' de timpenii nemaiauzite de la 1930 toamna ?!

Ion Georgescu se va intalni la cinematograf cu copii lu' inspectoru' mort, care-i vor turna Coca Cola in cap. Si-o merita ? Ionela va descoperi ca are guma in par dupa calatoria cu metroul, ca in spate era un tip care si-a ratat trenul din cauza c-a avut de asteptat la posta, si-acum e blocat in oras si n-are ce face pana maine. Si-o merita ?

Probabil ca si-o merita, in sensul ca-s destul de fraieri sa lucreze cu un angajator nesimtit. Dar este posibil si sa n-aiba incotro. Lucru pe care angajatorul nesimtit il cunoaste, de altfel, foarte bine.