Viol si atingere.

Am citit aventura de an nou a unei fete (sa-i zicem L. A.). Povestea curge in doua faze distincte :

Prima, o femeie mergand catre casa printre grupuri de barbati consumatori de alcool prost (vodca Polar) si saluturile lor soioase. Prinsa de gat, impunsa cu oarece obiect contondent, ce poate fi la fel de bine un cutit. Musca, zgarie, zbiara si asa isi pune pe fuga agresorul inainte ca lucrurile sa degenereze si mai mult. Nimic placut.

A doua, aceeasi femeie, la politie, confruntandu-si agresorul. Avem dezlegari la mai multe intrebari : nu cutit, ci cheie de masina, nu cu adresa, ci din confuzie, nu cu intentie ci cu branza. Cate ceva amuzant.

Apreciez ilustratiile folosite de autoare : in prima parte, cam amare glume despre violenta si cum societatea nu e capabila sa ofere prea mult drept asigurare. In a doua, saltarete si usoare, masura unui suflet echilibrat, ce si-a revenit intre timp din spaima. Foarte bine.

Parerile oamenilor pe marginea povestii sunt un ce diferit. Daca aveti rabdare cu mine, voi lua cateva puncte la rand, pentru ca merita, dupa mine, o discutie mai aprofundata.

într-o situaţie mai gravă ai fi avut opţiuni foarte limitate, dar ar trebui să te obişnuieşti să porţi măcar un spray asupra ta... Just in case, măcar pentru liniştea ta.

Aceasta reactie tip se bazeaza pe doua erori fundamentale.

Prima, si cea mai importanta, este ca linistea, adica securitatea, ar veni din inarmare. Nimic mai fals. Cu cat mai multe femei vor purta spray-uri prin poseta, cu atat mai multi oameni nevinovati vor fi accidentati, si cu atat mai violenti vor deveni agresorii.

Dupa care aceleasi minti vor sfatui distribuirea de pistoale femeilor sa le poarte prin posete, dupa care mitraliere, dupa care vom citi prin Cosmo recenzii la ultimele tocuri cu senila si capacitate de 24 de obuze de sfert de tona.

Problemele oamenilor nu ar trebui rezolvate cu mortiera. A ne obisnui cu a purta mortiere nu inseamna decat ca suntem, global si particular, niste prosti.

Cea de-a doua, si la fel de importanta ca prima, e cultivarea neputintei si dependentei. Sa fim clar si bine intelesi. Aceasta fata s-a descurcat, ea singura, de toata lauda. Securitatea ei vine din ea insasi. N-are nevoie nici de tun nici de impachetare in bubble-wrap.

L.A. e in siguranta pentru ca e cu L.A. Nici un spray, implant vaginal dintat, grenada ori submarin nu-i aduc ei mare lucru.

Daca e sa invatam ceva de aici, hai sa invatam atat lucru, ca o femeie isi e siesi suficienta pentru a-si asigura securitatea, si putinul ajutor din exterior pe care il cere sau necesita il poate asigura un barbat in sosete si cu telefonul partial inchis, ori un caporal gras, chel, de 40 si de ani la 29. Chiar nu cere mare lucru.

Sa lasam deci, FUD, adica, frica, nesiguranta si dubiu. O romanca poate umbla si neinsotita, chiar si printre ambalaje goale de vodca Polar, in anul de gratie 2009. Sa nu-i ajutam noi pe prosti sa schimbe asta.

Cealalta militarizare, prezenta in numeroase alte comentarii si pareri, imi pare cel putin la fel de stupida. Nu e nevoie, si nu e nici inteligent sa faci din orice interactiune, neplacuta, nereusita, enervanta, stupida ori marlaneasca caz penal.

Statul are niste resurse de a distribui dreptate, siguranta, comportament, educatie etc. Atat timp cat aceste resurse sunt folosite rational de catre membrii societatii, statul functioneaza ca o masina bine unsa.

In momentul in care statul nu mai e al nimanui, si societatea degenereaza intr-un concurs de cine poate folosi mai multe resurse pentru cele mai ridicole motive, cine suna primul la 112 din fiecare cearta, cine cheama pompierii militari ca i s-a aprins scrumiera, vom avea o mlastina infecta exact cum au acum americanii.

Am sa va povestesc ceva din propria-mi experienta, ca sa nu ramanem fata cu Ligia in pozitia asta ciudata in care eu stau dupa cortina si-i examinez viata ei.

In Boston, pe langa primarie, in 2006 tocmai terminasera de refacut strada, parte a marii aventuri numita Big Dig, despre care merita facut un alt post, pentru edificarea romanilor care cred ca noi am inventat mafia si furatul in constructii.

Asa de bine era refacuta, incat dand coltul te trezesti fata in fata cu o panta cam de 35%, ceva de-a dreptul infernal, trei metri inaltime pe zece lungime. Fara drept de apel, ti-e in fata, si daca mergeai repejor ti se ia aerul.

Eu urcam panta cu genunchii indoiti, ca pe munte, si pe la jumatate, o domnisoara, pe tocuri mari, intr-o pelerina neagra, da coltul in viteza si se trezeste in fata golului de aer.

Ei, am luat-o in brate, m-am invartit pe loc si-am depus-o langa mine, pe trotuar, un metru mai jos. Daca nu faceam eu asta, fata se poliza pana la os, ca n-avea in ce se opri.

Ea se lasase asa moale ca un ied, si nu-mi mai dadea drumul. Oamenii se uitau la noi cu ochii aia prosti pe care-i au americanii cand cred ei ca privesc dezaprobator.

Si-a tras rasuflarea, am salutat-o din palarie si ne-am vazut de drum. Dupa legea de acolo, ma putea duce fix la cremenal, monser, ca doar n-o fost cu voia ei. Si alti destepti, de-ai lor, ar fi zis tot asa ca ai nostri, vai sper ca nu vei renunta sa faci plangere.

Stiti cum au ajuns acolo ? Fix asa, impingand standardele cate un pic in fiecare cinci sase ani, din 1840 incoace. Acum in SU, victimele violului sunt prezumate asasinate, dintr-un motiv foarte simplu : e mai mare pedeapsa pentru viol decat pentru crima si atunci ce rost are sa te risti sa lasi victima in viata ?

Ei, stiti cum au ajuns acolo ? Hai sa n-ajungem si noi acolo.

Asa ca eu propun o intelegere simpla : Barbatii au voie sa puna mana pe femei in virtutea faptului ca sunt barbati. Femeile au dreptul sa le dea mana jos in virtutea faptului ca sunt femei. Barbatii vor incerca ceva mai inteligent data viitoare, cu scuzele de rigoare.

E bine ?