Tycho Brahe

Suna undeva intre amuzant si impronuntabil, nu-i asa ? "Tycho Brahe". Ce-o fi asta ? Ei bine, este un nume propriu, si denota un nobil supus al reginei Danemarcei care-a trait prin secolul XVI (1546 - 1601)

Personajul este remarcabil dincolo de numele bizar, prin doua chestii importante.

I. A descoperit o noua stea. Pe 11 noiembrie 1572, Tycho a observat o foarte stralucitoare noua aparitie (acum cunoscuta drept SN 1572) in constelatia Casiopeea, si a notat observatiile intr-o carticica publicata in 1573, "De nova stella". Numele de nova/supernova pe care-l dam noi exploziilor stelare origineaza de-aici.

Problema era destul de importanta, pentru ca intelegerea scolastica a scrierilor lui Aristotel, la moda in perioada, dadeau drept imuabila sfera cereasca dincolo de Luna. Steaua lui Brahe nu are paralaxa (miscare aparenta) fata de celelalte stele fixe, asa cum ar fi trebuit sa aiba orice obiect sublunar. Dupa ce noua venita nu s-a miscat deloc intr-un interval de 7 luni, a devenit destul de clar ca ea nu se poate afla mai aproape de Pamant decat este Luna.

Si-acum inchipuiti-vi-l pe acest interesant personaj, mai degraba scund, cu niste mustati lungi si-o operatie estetica la nas, privind, noapte de noapte inspre descoperirea lui. Oare s-a miscat fata de ieri ? Refacand masuratori, scarpinandu-se-n cap si sarind de pe un picior pe celalalt. Scandalul in jurul descoperirii a fost destul de insemnat in epoca, cu epitete precum "O crassa ingenia. O caecos coeli spectatores", adica "Vai inteligente boante, vai orbi spectatori ai cerurilor", schimbate in mod politicos, in limba latina.

II. Este primul astronom care a realizat masuratori redundante dupa un program sistematic. Astronomia fiind in epoca un soi de filosofie, si astronomii erau un soi de filosofi, mult mai inclinati sa se scobeasca in nas de unde sa extraga (nu fara o oarecare mandrie) explicatiile cele mai rafinate posibile pentru toate evenimentele intalnite, decat sa chiar puna osul la munca.

Dimpotriva, Tycho Brahe a masurat, in fiecare seara timp de 38 de ani, pozitiile a sute de corpuri ceresti. Si mai important, observatiile lui erau facute cu ingrijire, si astfel cele mai precise din epoca. Aceasta vasta colectie de informatie bruta despre starea naturii a ingaduit multa intelegere ulterioara, incluzand legile miscarii planetare formulate de elevul sau, Keppler.

In mod amuzant, Brahe nu credea in sistemul copernican (heliocentric), dar nu era multumit nici de mai vechiul sistem ptolemaic (geocentric). Incercand sa pastreze beneficiile stiintifice ale primului, dar si beneficiile filosofice (percepute de el) ale celui de-al doilea, a creat un soi de sistem hibrid, in care soarele orbita in jurul pamantului, si toate planetele in jurul soarelui. Motivul pentru care Brahe nu era convins de rotatia Pamantului, dincolo de "inertia" acestuia, era absenta paralaxei pe care o astfel de rotatie ar presupune-o (ea exista, dar este infima, fiind masurata de-abia in anii '60).

Chiar daca imposibil de sustinut stiintific, sistemul lui Brahe a constituit o vreme o alternativa mai sigura pentru astronomii care nu erau nici multumiti cu sistemul ptolemaic, nici dispusi sa se certe cu biserica catolica. Dincolo de probleme, sistemul lui Brahe a adus o inovatie importanta : pana atunci, si sistemul geocentric, si cel heliocentric foloseau "sfere" cristaline transparente pentru a sustine si misca planetele, sfere la care Brahe a renuntat cu totul.

Dincolo de cele doua contributii majore, si bizareria sistemului mixt, Tyco a lasat un numar de accidente biografice suficiente pentru trei sau patru istorii personale.

Astfel, Tycho Brahe a avut un frate geaman, care a murit la nastere. La doi ani, unchiul lui, Jorgen Brahe, l-a luat din casa parintilor, fara stirea acestora, si l-a mutat la el acasa. Pasamite, existase o intelegere intre Jorgen (care nu avea copii) si fratele sau Otte prin care Otte urma sa-i dea un copil lui Jorgen. Intelegerea nefiind respectata, Jorgen a aplicat-o cu mana lui, chestiune care nu pare sa fi iscat mare protest, si chiar daca Otte era un personaj important la curtea regala, nu s-a obosit sa incerce sa recupereze copilul. La moartea lui Jorgen, in 1565, Tycho a mostenit o avere insemnata, care alaturata mai tarziu mostenirii parintilor l-a pus in pozitia de a detine aproximativ 1% din averea regatului Danemarcei (ceea ce in termenii Romaniei actuale ar fi cateva sute bune de miliarde de dolari).

In timpul facultatii, asa pe la 20 de ani, invitat fiind la un ceai dansant tinut in casa unui profesor, s-a botezat cu atat de mult ceai de hamei (cunoscut si sub numele mai popular de "bere"), incat pe la orele diminetii a ajuns sa se dueleze cu un coleg, care i-a taiat cu o lovitura de sabie o bucatica din nas. Solutia lui Tyco (care era si alchimist, in timpul liber) a fost sa-si creeze mai multe proteze, din diverse aliaje metalice, pe care le-a purtat, lipite cu un soi de pasta creatie proprie, tot restul vietii. Mai tarziu, Tyco a avut un cerb domestic, care a murit cazand pe scari intr-o iarna, dupa ce bause excesiv de multa bere.

Demna de o asa viata, iesirea din scena a lui Tycho Brahe a urmat unui dineu regal, la care omul n-a vizitat toaleta, desi nevoia-l presa, pentru ca asa fapta (a merge la toaleta adica) era considerata culmea impolitetii in cadrul unui dineu regal. Asa ca bietul Tycho a tinut in de sine, dupa care, ajuns intr-un tarziu acasa, sa nu se mai poata usura. Si in cateva zile a murit.