Trilema militanta

Mai multe persoane mi-au cerut in particular instructiuni despre cum sa-mi obtina celebrele afise,

Sursa foto

cum sa le tipareasca si alte chestiuni mai mult sau mai putin tehnice. Gandindu-ma eu mai bine, am ajuns la concluzia ca imensitati precum foaia A3 autocolanta din imagine sunt totusi exagerari. Tot asa cum o reclama la Ruginol (Coca Cola e cea mai buna solutie pentru eliminarea ruginii de pe orice profiluri metalice, stiati ?) nu are de ce sa ocupe un sfert de ar din vizualul public, tot asa cum o reclama la o firma de jumulit oameni (ca bancile romanesti numa' cu banking nu se ocupa) nu are ce sa caute pe jde metri patrati, tot asa si exact la fel n-are un blog motiv sa ocupe spatiul unei foi A3.

Un blog e o chestie mica si delicata, e bine sa fie si ea acolo, dar n-are de ce sa tipe si sa strige. Adevarul, frumosul si binele nu intra indeobste in corul urletelor si guitaturilor numit pompos si nejustificat "comunicare comerciala". Unui blog i se potriveste ceva mai modest, o suprafata mica dar adanc distribuita, ceva nu mai mare decat o carte de vizita.

Sigur, eu pot ajunge la asemenea concluzii despre proportie, adecvare si asa mai departe, si asta ma priveste fix pe mine. Odata publicata, Trilema e o chestie publica, pe care oamenii o folosesc dupa mintea lor, nu dupa mintea mea. Faptul asta se cere inteles de catre oricine scrie pe internet, chiar daca intelegerea respectiva nu se prea observa inca in practica. Faptul ramane. As putea bineinteles sa declar, sa cer, sa declam, sa pretind, dar nu ma recunosc in aceste pozitii absolut vetuste. Sa lasam politicienii, jurnalistii care nu inteleg opinia publica si blogerii care nu inteleg mediul online sa se ocupe de asa ceva, nu-i de noi si nasu' nost.

Bun, si-atunci ce pot de fapt face ? Pai, ca om care, chiar daca nascut in Romania, nu-s complet rupt de realitatile, tehnicile si mecanismele lucrului aluia misterios numit capitalism, pot face un lucru foarte simplu :

Oricine doreste, din orice motiv, cum ar putea fi de exemplu motivul ca s-or saturat de prostia ingalata care se revarsa victorioasa din toate partile, la fel de bine cum ar putea sa fie ca simt nevoia sa se auda intr-un fel oarecare si vocea lor in cacofonia corului public, chiar si printr-un mediator, la fel de bine cum ar putea sa fie simpla dorinta de-a altera aparenta unor usi, ziduri, birouri, geamuri, bai publice sau vrabii in zbor, la fel de bine cum ar putea sa fie orice altceva sau nici un motiv anume, n-au decat sa ceara. Lasati un comentariu aici, indicandu-va adresa de corespondenta. Eu n-am sa-l public, dar in schimb am sa va trimit prin posta un numar de cateva duzini de actibilde Trilema. Faceti cu ele ce poftiti.

Deocamdata nu exista decat un singur model, masoara cam cat o carte de vizita, si se lipeste singur de orice suprafete netede. Daca doriti sa va manifestati creativitatea, puteti trimite propriile modele (1110 x 638 px), cele mai reusite vor intra si ele in productie.

Adica, reducand costul unei optiuni posibile la 0 (care se intampla sa fie si optiunea preferata), creste semnificativ probabilitatea ca ea va fi si cea folosita. Sigur, metoda nu garanteaza nimic. Dar aplicand putina statistica mi se pare ca am de ce sa sper la disparitia situatiilor in care o batranica de-un metru si jumatate sfarseste complet tintuita de trotuar de-un cearsaf pe care scrie Trilema.

Si-n rest, sa ne-auzim cu bine.