Sisteme si responsabilitati.

Sever Voinescu este un om inteligent si echilibrat, cu o baza solida si aprofundata. Aceasta stare ferice ii permite sa judece lucruri in adancime, si a citi articole semnate de el, ca de exemplu "Onoarea reperata a sistemului prezidential" in Dilema #260 este o placere, chiar si cand se intampla o fatalitate.

Nimeni nu va avea o baza atat de vasta incat sa acopere intreaga lume, si in partile unde piciorul n-a ajuns si ochiul n-a privit, oamenii cu carte se vor baza pe cartea lor. Asta este fatalitatea : se intampla ades sa fie scrise cartile de oameni nu atat de inteligenti, si nu atat de echilibrati pe cat e cititorul lor.

Si cum taria unui lant e taria celei mai slabe verigi a lui, oricat de corect conduse, judecati pornite odata de pe aproximari naive nu pot duce la un rezultat remarcabil.

To wit :
Este pe de o parte adevarat ca asemnanarile intre Europa si Romania sunt in mare comparabile, ca tarie si importanta, cu asemanarile SU cu Romania. Cu cateva exceptii.

Casa in care scriu acum a fost construita candva, cam in vremea cand o mie doua de rebeli mancau ciorba de frunze si rasol de tureatca, in colibe a caror realizare ii umplea de mandrie. Are doua etaje, si ziduri de jumatate de metru.

Bunicul meu, ca si bunicul multora dintre ei, a vazut panzere si-a auzit nebelverfere, dar tara bunicilor bunicilor lui a fost unita prima oara de un valcean cu sprijinul vital al unor sasi. Adica nemti. Care-s germani. Intr-o vreme cand tara lor nu exista.

Nevoile de organizare ale unei republici nu se rezuma strict la situatia ei actuala. Istoria ei este macar la fel de importanta, si isi cere si ea un drept. Sub acest aspect, istoria noastra este istoria Europei, iar istoria Statelor Unite este o inventie inca recenta, eficienta, ca toata inventiile recente venite de-acolo, dar inca nedovedita.

Fara a renunta la principiu, sa incercam si o aplicare concreta : A crede ca nevoile si aspiratiile unei tari autarhice si izolationiste, complet impresionata de propria-i importanta si unicitate irepetabila au dat niste forme politice adecvate noua, complet supusi la "ce ne cere UE" si complet convinsi de incapacitatea si inferioritatea noastra e oarecum de-a dreptul.

Mai comite Voinescu o gresala care ma doare :

In fine, tot acest delir anti-prezidentialist se bazeaza pr un mare, imens neadevar. Conform acestuia, in regimul prezidential, Parlamentul e slab si figura Presedintelui se impune asupra tuturor autoritatilor. Se spune ca, in regimul prezidential, totul e decis de un singur om. Nimic mai fals! In regimul prezidential, Parlamentul are o putere extraordinara pentru ca puterea extraordinara a presedintelui nu poate fi echilibrata altfel.

Ei bine, nimic mai fals! Sigur ca Parlamentul ar trebui sa aiba atare putere. Pentru a echilibra puterea extraordinara acumulata intr-o singura mana. Dar in fapt nu o are. Sa crezi tu ca o are pentru ca ar trebui sa o aiba mi se pare din nou absolut si de-a dreptul.

Ca sa ne informam, hai sa privim istoria declinului si prabusirii Imperiului Roman. Este ca o data cu concentrarea executiva, verbiajul puterii Senatului a crescut proportional ? Este ca puterea lui a scazut, tot proportional, dar invers ? Cine avea nevoie de stindardele cu SPQR pe cand SPQR era o idee, nu o vorba ? Ei ?

Parintii fondatori ai Statelor Unite au actionat cu un scop clar, limpede declarat si atent urmat : Sa faca actiunea politica ori imposibila de-a dreptul, ori altfel foarte dificila. De aceea au impartit puterea in 3, si daca le dadea prin cap ca se va ajunge ca guvernul federal sa chiar existe si sa chiar conteze, imparteau si rolul presedintelui nu in 2, ci in 24.

De altfel, ca o masura de siguranta, il si impartisera in 2, avand si un vice-presedinte, institutie care din nefericire, in cursul istoriei a fost mai degraba avortata.

Propun deci ca mai mult ne va instrui, pentru beneficiul organizarii vietii noastre, sa studiem exemplele relevante noua, si parte din sangele si pietrele noastre de-aici, de la Deva si de la Drobeta, anume, romanii, decat incercarile si zbaterile unui grup de oameni care inca nu s-a format ca popor, pe care nu-l intelegem, si nu-l purtam in suflet.

Nu republica semi prezidentiala avem noi nevoie, ci dodecaprezidentiala, de s-ar putea. Daca nu ma credeti, amintiti-va numai aventura cu introducerea sistemului de jurati inainte de razboiul cel mare, si apoi nenorocirea guvernelor silite sa corectionalizeze tot mai multe dintre obiectele legii penale. Ei ?