Sfarsitul lumii.

Pretul actiunilor General Electric tocmai a pierdut 15.5%, ajungand la nivelul incredibil de $5.90, o valoare nemaiauzita din anii '60. Sigur, de atunci au intervenit 6 splituri, 5 2:1 si unul 3:1. O actiune GE din 1960 este 96 de actiuni de azi. Sigur, de atunci a intervenit inflatia, un dolar din 1960 este vreo zece azi. General Electric n-a valorat niciodata atat de putin cat ii scrie azi in dreptul numelui.

Situatia nu este singulara, Citibank se zbate intre un dolar si doi, situatie nemaivazuta niciodata. Radacina fabuloasei bogatii a printului Al-Waleed bin Talal se poate gasi intr-o investitie in Citibank, aflat in anii 70 intr-o pozitie proasta, dupa speculatii nefericite in real-estate sud-American. Situatia nu este insa comparabila, in sensul in care a cadea de pe scaun nu este comparabil cu a cadea de pe bloc. Din prima iti mai revi, dar Citibank areavea un bloc destul de inalt.

Economia Statelor Unite nu mai exista, pur si simplu. Impreuna, cei doi colosi erau principalii finantatori ai dezvoltarii industriale, GE finantand orice, de la echipament medical la utilaje industriale, si Citi fiind principalul lender pentru afaceri industriale, singur sau in sindicat. In lipsa lor, stimularea economiei este la fel de posibila ca si pornirea unui motor fara transmisie. Puteti tracta masina pana va vine acru.

Sigur, unii au de castigat a la baisse. Nu prea conteaza, tot asa cum in fata unei masini distruse iremediabil nu prea ajuta sa fi avut dreptate, si sa "v-am zis eu". La ce te mai ajuta ? Oricum n-ai cu ce o duce acasa.

Sectorul aviatic a inregistrat, din 2000 incoace, mai multe pierderi decat a realizat beneficii in toata istoria sa. Per total, era mai bine, financiar vorbind, sa nu fi zburat niciodata. Va vine a crede ? Am dat inapoi, ca specie, unul dintre cele mai mari piscuri ale realizarilor noastre. Putem zbura. Si ce daca ? Era mai bine daca nu zburam niciodata.

Nu va inchipuiti ca situatia asta e in vre-un fel singulara, ori specifica Statelor Unite. Nu este. Vorbesc despre ele pentru ca sunt un exemplu comod, corect si cuprinzator al problemelor cu care ne confruntam azi. Daca intreaga civilizatie se clatina si trozneste a definitiv si final colaps, nu este pentru ca SU sunt nereprezentative pentru restul lumii, ci tocmai pentru ca sunt. Foarte reprezentative.

Ne aflam, ca specie, in situatia de a constata ca am facut atat de multe greseli, cel putin in ultimele doua decade, daca nu si mai de dinainte, incat am ANULAT rezultatele pozitive, acumularile benefice, castigurile si progresele intregii umanitatii intr-un intreg secol!

Bunicii nostri au realizat aceeasi mareata nenorocire printr-un razboi, cu tunuri si tancuri si fum de fosgen, cu orase incendiate si bombardamente vizibile din spatiu. Noi n-am avut nevoie de toate astea, am facut totul intr-un imens joc pe calculator. Mai curat, mai uscat. Mai rau.

Sta astazi, repusa in cauza, intreaga civilizatie asa cum o cunoastem, asa cum o jinduiam din spatele sarmelor ghimpate. Pentru niste oameni ca noi, traiti in lagarul comunist, pentru niste oameni in stare de multe pentru o pereche de blugi ori o ciunga americana, ideea ca toata constructia, intregul esafodaj, tot ce-a insemnat vestul apare azi, in ochii lor, ai creatorilor, ai vesticilor, un lucru ce putea foarte bine sa nu fi meritat efortul este, probabil, dincolo de ce putem pricepe. Nu-i schimba priceperea noastra adevarul, nici azi, cum nu l-a schimbat nici ieri.

Ce va iesi de-aici nici Dumnezeu nu stie. Cu siguranta, habar nu are. Demonstrabil, de altfel. Vor reusi sa-si repare caruta inainte sa ne chiar dumirim noi ca s-a rasturnat in sant ? E posibil. Eu unul nu cred.

Eu unul ma tem. Ma tem ca vom fi chemati noi, noi marginalii, noi tiganii, noi gainarii, noi violatorii, noi neprimitii pe usa din fata nicaieri, noi romanii, noi chinezii, noi indienii, noi iranienii, noi egiptenii, noi, cestilalti, sa facem si sa dregem. Ma tem, pentru ca tot ce este odata tot moare, si ce-i vechi moare intai, si uite cum zeii nu mai sufla.

Radeti voi, radeti voi, vechi amici din Bizant. Radeti voi, dar priviti, diligenta zace-n sant. Calul nu mai respira. Deloc. De-un an aproape, azi maine. Bicicleta nici macar n-a fost construita inca, e un proiect doar.

Daca va vine maine randul sa duceti lumea pe umeri, unde veti ajunge cu ea ? Unde va ajunge cu voi ? Tragem zavorul ? Realitatea nu exista ? Cam de asta mi-e teama mie. Noapte buna, dragilor.