Romania Literara, 35/2008
Nu stiu daca cititi Romania Literara. Daca nu, rau faceti, merita. Eu am deschis in fine un numar vechi, din septembrie anul trecut, pe care l-am cumparat atunci dar n-am apucat sa-l ating, prins cu treburi. Frunzarind pe-acolo :
Ioana Pârvulescu incearca o apropiere intre Bucuresti si New-York in interbelic. Teza nu se sustine, bineinteles. Jazz-ul e mai mult decat New York, in Statele Unite dintre razboaie, Bucurestiul e mai putin decat Ion Barbu, in aceeasi vreme. Argumentatia se bazeaza pe o intelegere a Americii prin trei lentile, ciuntind-o amplu la fiecare pas, o privire europeana, un jazz prin Stravinski, ce ramane ar fi destul cat pentru un oras european de-a doua mana. America nu-i un oras, ci mai multe, si nu-i o periferie a Europei, in 1920. Nici pe departe. Bucurestiul e inteles prin vaste extrapolari, care incet incet, in vre-o zece pasi, il aduc capabil sa fie comparat cu un oras european de-a doua mana.
Totusi, autoarea procedeaza elegant si, chiar daca produce in final o minciuna, minciuna suna mai mult a curtenitoare flatare, un compliment elaborat. Nu pare sa creada cu adevarat ce spune, asa incat textul, inteles ca pur exercitiu stilistic, e mai degraba placut.
Sorin Lavric incearca o analiza a unuia dintre cei mai celui mai bizar personaj din colectia altfel vasta constituita de corpul profesoral al Universitatii din Cluj de-a lungul timpului.
Eu unul sunt convins ca Marin Stefanescu a chiar violat-o pe Maria Petrisor. Lucrurile se leaga perfect, apucatul cu ideatie apostolica invita o tanara prepubescenta sa-i populeze casa, intru educarea ei, dupa care o invita sa se interneze la Gherla, pentru vina de-a fi periculoasa social. Se intrevede exact cam care-i pericolul detectat de predicator, si cum anume a fost detectat el. Rusine.
De asemenea, subscriu la parerile lui Dumitru Delia Rosca despre calitatea productiei "Filosofie Romaneasca", si a operei lui Stefanescu in general. Se poate citi fie ca material de studiu pentru psihopatologie clinica, fie ca material de baza pentru ciudate si foarte elaborate glume cu cheie filosofica. Nu se poate citi ca opera filosofica in sine, si nu ar trebui citita fara o solida cultura filosofica anterioara, sub riscul de-a forma idei absolut gresite, faptic, nu ideologic vorbind.
Dincolo de aceste chestiuni, pe care de altfel le si mentioneaza in trecere, incercarea autorului e placuta ca exercitiu al metodei, intr-un mod foarte similar articolului Ioanei Pârvulescu. Pana la urma, nu-s obligati toti doctorii sa fie chirurgi neaparat, si mentinandu-se, asa cum se mentine, in afara erorii, scriind, asa cum scrie, fara a face afirmatii gresite, Sorin Lavric aduce un serviciu. Acela de a vorbi corect, placut si acceptabil despre o tema dificila.
Si-asa revenim de unde-am pornit. Romania Literara este o binevenita contrapondere stilului si tonului predominant in jurnalele zilelor noastre, o contrapondere care merita citita si cine stie, poate, pe alocuri, asumata.
Monday, 23 March 2009
Mi-am dat seama care este chichiţa ce te etichetează în mintea mea, subtil şi oarecum inconştinet. Ai extrem de multe greşeli de exprimare! Având în vedere felul cum am ajuns să te citesc, mi-a creat o falsă impresie că ştii să scrii. Citindu-te îmi cream falsa impresie că foloseşti un limbaj ce nu prea îl cetesc fluent, dar defapt ... scrii fără a respecta regulile gramaticale ale limbii române. Nu în totalitate ci parţial, probabil aşa eşti obişnuit sau ... aşa îţi place. Oricum internetul e plin de chiciuri de texte, se mai pune încă un set de la tine?
Enumeraţiile nu sunt propoziţii dacă nu au un predicat fie el de orice fel şi cred că problema ta stă în modul greşit de a utiliza virgula!
În fine, te citesc greu pentru că în text nu ai o uşurinţă în prezentarea informaţiei şi mă faci să mă gândesc că în viaţa de zi cu zi îţi este foarte dificil să te faci înţeles de către ceilalţi, şi poate că nici nu ştii să te exprimi aşa cum gândeşti!
Ce facem? O lăsăm aşa sau ne corectăm?
Îţi propun să încerci să îţi imaginezi că nu vorbeşti tu când scrii ci altcineva, un prieten eventual, o cunoştinţă. Foloseşte stilul ei şi pune vocabularul tău! Încearcă să vezi ce iese în text. NU VORBI CA TINE asta ca să nu fii nevoit să te schimbi că ştiu că nu-ţi place ideea!
Monday, 23 March 2009
@Psihologul cu Blogul
acum, nu că vreau să-l apăr pe mp, dar am şi eu vreo două chestii de scris pe marginea comentariului tău.
1. mp(la care mă învârt pe blog de, să fie cam două luni) scrie aici din pasiunea de a scrie. că ar încălca regulile gramaticii sau nu, asta e strict problema lui. scrisul, în opinia mea, e un amalgam între formă şi fond. ca şi fond, mp, cred eu, dă clasă multora care au blog. iar despre formă, dacă toţi am scrie la fel, ar mai exista oare formă?
eu zic că atât timp cât nu îmi dă în cap cu maceta, că nu scriu ca şi el, nu am de ce să îi critic blogul din punct de vedere al formei. iar dacă citeşti ce scrie în "ce îmi doresc eu mie" la pagini, o să constaţi că e departe mp de a cere omenirii să scrie ca şi el.
2. să schimbe mp? aici, iară' sunt împotriva! mp "dă o cafea oricui îi cere". deci(cu toate că nu beau cafea), m-aş simţi dezavantajat eu, dacă s-ar schimba. mp câştigă nişte bani în nişte domenii, de care, în românia majoritatea oamenilor râd când aud vorbindu-se de ele( în sesnul în care, în românia, lumea susţine că nu prea ai cum să câştigi din consultanţă de orice fel). pe polimedia.us îi găseşti şi cv-ul, lucru pe care nu mulţi blogeri îl pun la dipoziţie. eu sunt curios, o psihologule, tu, din ce câştigi bani?
Monday, 23 March 2009
@psihologul : E adevarat ca nu respect anumite reguli ale cacademiei romane (grupul acela de nechemati care se ocupa cu construit hoteluri). E fals ca nu respect reguli ale gramaticii limbii romane. Asa cred, cel putin. Discutia asta merita continuata pe exemple concrete.
Predictia ta despre interactiunile mele sociale e intr-o neta contradictie cu practica. In fapt, in general sunt omul la care altii vin cu cereri de tipul "explica-mi si mie ce zice asta". Echivalentul afirmatiei tale ar fi, imi place sa cred, a-i spune unui medaliat la patinaj artistic "cred ca iarna cobori dealurile tot pe fund". Probabil ca nu.
Se stie indeobste ca predictiile despre viata sociala a oamenilor bazata pe interactiuni pe internet sunt absolut alaturea cu realitatea, dar nu inceteaza sa ma uimeasca cat de alaturea pot fi ele, totusi.
Dar, trecand peste forma-mi, daca zici ca-ti place, ori iti placea, ori asa ceva, fondul, utilizeaza-l, sa fiu mandru. Fa ce fac eu, chiar daca nu vorbesti ca mine, ia exemple si da cu ele de pamant sa vedem ce iese de-acolo. Cine stie, poate ceva util.
@fanita : la 1, in principiu bine zici ce zici, chit ca ne-am dori ca stilul sa nu se abata prea mult de la forma normala. sa nu se abata deloc e posibil rau, dar sa se abata pana la autodafe e inca mai rau.
Monday, 23 March 2009
Nu citesc Romania Literara !
Tuesday, 24 March 2009
Bine, recunosc, am abordat greşit ideea, am sarit ca un cocoş să spun ce nu-mi place, dar, rectificand, după formă, aş putea accepta felul cum te scrii pe net, eventual prind totul prin prisma filozofiei tale, poate reuşesc sa prind esenta ce te face pe tine sa te înţelegi atunci când prezint text pentru a te înţelege şi ceilalţi.
Poate la mijloc este experienţa ta, defapt sigur este dânsa, dar sigur ai si orgoliu, şi plăcerea, şi dorinţa, şi ambiţia de a te prezenta unic, trecând peste chestiile ce te fac să fii ca toţi. Vorba vine aşa "măcar puţin diferit decât totalmente la fel"!
Dacă nu scriam comentariul de sus, mai ajungeam să aflu ce mi-ai spus tu şi făniţă? :)
Tuesday, 24 March 2009
Pai ma gandesc ca nu.
Sunday, 26 December 2010
Prea putin lume citeste asa ceva. Mare pacat. Aparent majoritatea populatiei e interesata mai mult de Cancan care este sincer cea mai mare porcarie pe care ai putea sa o vizualizezi/citesti in viata ta. Ajuta-ne Doamne sa ne mentinem sanatatea mintala...