O intimplare si o cadra

Thursday, 12 July, Year 4 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

Intimplarea : Imi trag camasa si nadragii, imi pun cravata, masina m-asteapta, ma sui si dau directia, pornim cind... au!

Ma pitiga ceva in umar, cam ca si cum un fir de par s-ar fi inagarit in firele camasii care miscindu-se il trage sa-l ucida SI EL NU VREA SA MOARA! Nu-i gata sa paraseasca scumpul sol in care s-a nascut, a crescut, a mers la scoala, l-au lins curvele, l-au trecut sudorile, a cunoscut intiiasi data-n existenta lui de fir de par apa si sapunul - in fine, o viata! Une vie cum zice spaniolu',

Asa ca dau cu mina peste, sa rezolv minunea, ori ca s-a rupe paru' ori ca s-a rupe legatura. Moment la care ma fulger-o arsura cumsecade, ce drac de soi de paianjen sau ce afurisenie am eu pe umar ?! Deschei camasa, desfac cravata, soferul ma priveste indoit in oglinda, "ce-o face conasu' ?!" si bag mina.

Au! Pe deget catre radacina, un punct micut albicios, si ustura. Intorc agitat camasa de la guler invers si ce credeti ca zboar-afara ? O prapadita de viespe. Mica, de-aia de traieste din polen. Ce-a putut ea cauta la mine in camasa, in dulap - deschis ce-i drept dar tot dulap! - fara nici o floare-n jur ? Ei, asta-i. Viespea exploaratoare. M-am incheiat la loc si mi-am urmat drumul. Nu m-o mai intepat o viespe de sa tot fie douazeci de ani, da' vaz ca-s in buna stare de sanatate imunitara ca n-am facut reactie deloc de nici un fel.

Cadra : Ceva mai la vale, ling-o hala din aia cu curte mare, proprietate mai mult abandonata decit folosita intre altele la fel ca ea, cu o liota de ciini adastind in colbul din jurul portii de intrare, un sarantoc burtos bagind si el mustele-n seama si-o sumedenie de fieratanii dezintegrindu-se lent sub lucrul elementelor, o femeie.

O femeie inalta, blonda, murdara, bronzata cum se bronzeaza mai nou fetele fara judecata, atita ca ea probabil nu cheltuie bani pentru a-si atinge nuanta de azteca. Imbracata intr-un tricou si-o pereche de nadragi mai sus de genunchi si strinsi pe cur, cum ii moda generalizata si aplicata de-aceleasi fete fara judecata - nu-i totusi trist faptu' ca toate pizdutele cu pretentii la "intelectualitate", respectabilitate, clasa de mijloc-sus si printi, duci, calatorii, literatura, povesti, se-mbraca si se oparesc la pielita exact ca orice tiganca ? Voi chiar puteti fi atita de proaste sa va-nchipuiti ca pune cineva botu' la democratismu' asta defect si stupid ? Altcineva, adica, decit putoii pe-o minte cu voi, aia care sufera noptile de faptu' ca nu-i baga nime-n seama (sau ma rog, ca nu le recunoaste valoarea oferindu-le slujbe bune, punindu-i in fruntea meselor si eventual dindu-le pe socoteala statului sclave cercheze).

Tricoul e uzat si spalacit, a fost cindva un caramiziu, acum e ceva roz. Nadragii negri, rupti in cur, prin rupturi nu se strevad albituri - mai bine, oricum iegarii nu se poarta cu chiloti. Din fata i se vede pizda, larga, muncita. In brate duce un baietel mic, sprijinit familiar - cum sade bine unui baietel mic sau chiar de n-o fi-asa de mic - pe titele-i revarsate, mari si moi pe sub tricou. De-a dreapta un baietel mai mare, in blugi scurti si ceva tricou negru, descult, se tine de nadragii ei. In dreapta, o fetita, poate de cinci sau sase ani, malnutrita, desculta, in fundul gol, cu un sarafanas mic, negru, care-i coboara de pe umeri si-i acopera buricul. I se vede, ca si ma-sii, din fata pizda, inca nedespartita, din spate bucile, rotunde.

Merg tuspatru inspre catre ceva, intr-o directie, pin' num-aici, undeva. Aproape. Dinspretotdeauna venind, cam osteniti, cam prafuiti, da' nu mai e mult. In soarele verii pieile nude, rozalii si aurii, merg pin-aici, aproape. In picioarele goale, prin colbul proprietatii ciinilor, in Uniunea Europeana.

Category: Zsilnic
Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

2 Responses

  1. [...] care n-are loc nici cauza nici viitor si nici, la drept vorbind, nimic. La fel de straini de lume cit sunt si tiganii, de fapt, atita ca lipsiti aproape intru totul de mijloacele de aparare pe care cultura ceea [...]

  2. [...] closing, I can but repeat that ancient cynosurevii : Merg tuspatru inspre catre ceva, intr-o directie, pin' num-aici, undeva. Aproape. [...]

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.