O idee practica ✭

Sunday, 08 July, Year 4 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

Banuiesc ca dintre toate categoriile subculturale ale Romaniei cel mai probabil ca va aflati intre cei care-au urlat la un moment dat, in adolescenta, usor ametiti de aburii alcoolului (da' nu alcoolizati pina la ultima limita si dincolo de ea), inghitind fara efect un nod mare pus de-anxietate si timiditate-n git "Si mi-i pusca ghintuitaaaaa!!!!" in timp ce priveati cu jar sub jind la vre-o domnita penibila. Penibila adica frumoasa (fiind mai ales tinara) da' rau imbracata, prost educata (in sensu' ca se apropia vertiginos de douazeci si nici pula n-o stia suge, nici nuda-n public nu era invatata sa steie nici multe toate) si asa mai departe. O zina, o diva, O vai pule maturi! Si pe urma v-ati dus si i-ati scris poezii.

De ce banuiesc asta ? Ei, asa mi-s eu, banuitor.

Ei bine, dragi indivizi culturali (si cum imi permit eu sa spun ca sub, ce cocalar is!) stiti ce-nseamna vorba ceea pe care-ati folosit-o in loc de muuu muuu ca sa va exprime neinteles aleanul in directia general-a lumii ?

Probabil ca nu stiti. Hai sa v-arat.

deathseye-trilema-jul2012

In imagine aveti o bucata dintr-o piesa de-a mea de expozitie mai veche, ca io ma autoplagiez intr-o veselie. In acelasi timp insa aveti, indirect, o gura de tun, dat fiind ca piesa respectiva aia reprezenta, o gaura de tun din fortareata Tarigradului. Si-n gura tunului vedeti fara indoiala niste muscaturi care-si urmeaza calea in spirala de-a lungul tevii. Rifling ii zic englezii, iar in limba romana se numeste ghintuiala.

Scopul lor, in caz ca va intrebati... ia, hai, de curios. Cam care ar fi efectul probabil, ziceti voi, daca adaugam asa niste taieturi la teava pustii ? Deci, fara ele arde publerea, produce mult gaz fierbinte, asta se dilata chiar cu costul de-a impinge o ghiulea, ghiuleaua prinde astfel viteza si zboara afara. Ghinturile ce treaba au, o incetinesc ? Is acolo ca sa nu explodeze cumva tunul, de la prea multa presiune ?

Nu. De fapt efectul ghinturilor este ca imprima proiectilului o miscare de rotatie. Il dau "cu efect" cum ar zice fotbalistii, adica invirtindu-se. Care-i efectul "efectului" la fotbal ? Mingea devine ceva mai greu de deviat de catre un aparator. Tot asa si glontul, pusca ghintuita nimereste mai bine tinta pentru ca glontul ei e deviat mai rar si mai dificil. A fost o mare descoperire la vremea ei.

Astazi aproape toate tevile sunt ghintuite dat fiind ca nu-i asa de scump ori dificil cu metodele noastre industriale avansate. Da' chestia imi deschide in minte o interogatie, poate nu tocmai banala : cum se face dom'le ca toate gloantele is netede ?

Nu ar fi logic ca si gloantele sa aiba ghinturi, macar pe suprafata inclinata care le constituie virful ? Adica, s-ar insuruba mai usor in aer deci ar pierde mai putina energie pe drum si deci ar lovi mai tare, sau mai departe, sau amindoua. Oare de ce n-am vazut nicaieri niciodata proiectile ghintuite ?

Mi-e lene sa inregistrez inventia la USPTO, si pina la urma-i o idee atit de banala ca daca nu le-a venit cetatenilor care se ocupa cu gloante si ghiulele de sute de ani ar fi si trist sa ma apuc sa le cer bani pe ea. Meritat, e drept, da' trist. Si mi-i lene.

Totusi, ce explicatii aveti ?

Category: AICMF
Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

38 Responses

  1. Dar ce avem noi aici?

    Concluzia mea e că ghintuiala a fost în general făcută să meargă cu gloanțe standard, iar cine a vrut să-și modifice și gloanțele treaba lui, cum ar veni. Da' cel mai probabil explicația a mai bună e lenea.

  2. Mircea Popescu`s avatar
    2
    Mircea Popescu 
    Sunday, 8 July 2012

    Poate nu si-o pus nimeni problema ? Sau poate exista un motiv.

    Da' la nivelu' cel mai de jos, iti dai seama ca-i mult mai naspa sa fii impuscat cu tirbusoane decit cu bile.

  3. dey see me quartermasterin dey hatin

  4. intai ca sunt gloante crestate ( da in varf); efectul daca imi amintesc bine fiind mai devastator la intrare.
    Ideea e ca :
    1. glontul se incalzeste si se muleaza pe profilul din teava deci aripioarele s-ar deforma
    0. risti la momentul 0 sa se blocheze in arma si sa-ti puste in fata.

  5. Mircea Popescu`s avatar
    5
    Mircea Popescu 
    Sunday, 8 July 2012

    Alea hollow point etc, da.

    Ideea nu era sa aiba aripioare pe laturi. Ideea era ca partea ascutita sa aiba pe ea profil.

  6. e scump: pentru ca e tehnologic mult mai dificil sa produci aripioare pe fiecare glont decat un sant pe teava.

  7. Mircea Popescu`s avatar
    7
    Mircea Popescu 
    Sunday, 8 July 2012

    Da' cele doua n-au acelasi scop : santul pe teava stabilizeaza glontul prin moment, santul pe virful glontului reduce frecarea si creste penetrarea.

    Cit de scump o fi acuma ? Ca nu vaz de ce-a fi semnificatgiv mai scump decit sa faci glontu' din prima. Nu-i ca si cum azi ar sta careva sa ciopleasca de mina sau costurile de productie is mare parte a costurilor gloantelor.

  8. foarte scump. masinile stiu face precis si repede doar operatii simple.
    mnoa. un curs practic de operat strungul te va lamuri. :)
    E genul de perspectiva care se obtine la politehnica urmand genul ala de cursuri "care nu iti vor folosi niciodata" cum se zice azi.

  9. Mircea Popescu`s avatar
    9
    Mircea Popescu 
    Sunday, 8 July 2012

    Pai si filetarea ii operatie complexa ?!

    O fi, nu contest ca io n-am facut poli, da-s curios.

  10. nu. ai o lama fixa care taie plus o rotatie si un pas pt obiect

  11. Mircea Popescu`s avatar
    11
    Mircea Popescu 
    Sunday, 8 July 2012

    Ca bonus, io credeam ca gloantele is turnate nu produse la strunguri.

  12. da un surub nu-i neaparat un profil stabil aerodinamic daca asa vezi tu dispozitia aripioarelor.

  13. obiectele metalice turnate trebuie polizate pentru a le corecta defectele de suprafata. manual sau la strung. ultimul e mai rapid si mai precis. Nu cred ca se mai produc gloante in serie prin turnare.

  14. Mircea Popescu`s avatar
    14
    Mircea Popescu 
    Sunday, 8 July 2012

    Mei da' cu aripioarele pulii, sa facem o schema.

    Poftim : http://polimedia.us/dtng/c/src/134176661260.jpg

  15. bun da aia nu ii da efect de rotatie si nici nu-l stabilizeaza.

  16. Mircea Popescu`s avatar
    16
    Mircea Popescu 
    Sunday, 8 July 2012

    Pai nici n-am zis ca l-ar. Ci in schimb ii reduce (banui) frecarea cu aeru' respectiv tinta, marindu-i bataia si penetratia.

  17. eu ma refeream la aripioare in genul asta:

    http://visual.merriam-webster.com/society/weapons/missiles/structure-missile_1.php

  18. Mircea Popescu`s avatar
    18
    Mircea Popescu 
    Sunday, 8 July 2012

    A bine, alea cam greu in teava. La rachete in general stau pliate.

    Apropo de care chestie, retin ca inventasera frantujii ceva penibilism de glont-racheta de se tragea din mina da' avea dezavantaju' notabil ca daca se proptea-n ceva la inceputu' plimbarii raminea acolo pe loc basindu-si placid tot continutu'.

  19. frecarea cu aerul ti-o creste nu o scade: suprafata de contact e mai mare. plus inconvenientul de a creea turbulenta.
    In plus la nivel de tinta avand o suprafata de contact crescuta penetrarea scade nu creste.

  20. pai e probabil ca la artificii. daca le legi de copac nu zboara.

  21. Mircea Popescu`s avatar
    21
    Mircea Popescu 
    Sunday, 8 July 2012

    Sa le discutam impreuna ca-s aceeasi problema.

    Deci tu-mi spui mie ca o sulita in rotatie se infige mai adinc decit un tirbuson in rotatie (considerind ambele cu aceeasi masa, acelasi moment si asa mai departe). De ce nu se fac atunci burghiele plate, s-ar economisi curent.

  22. odata iti spun ca un tirbuson in miscare rectilinie nu intra in rotatie din cauza frecarii cu aerul si ca raportul intre viteza de rotatie imprimata de arma cu sistemul clasic (ca la tirbuson oricum nu se roteste) si viteza la penetrare nu e potrivit pentru a avea benefecii la penetrare.

    Spre deosebire de o bormasina la care se roteste rapid si se avanseaza incet.

    In schimb ai dezavantajul unei suprafete de contact/impact crescute ceea ce reduce penetrarea.

  23. in plus uiti ca la burghiu nu-i vorba de filet (ala e doar pt a elimina bavura) ci de capul care e ascutit ca o lama (deci mai degraba plat).

  24. Mircea Popescu`s avatar
    24
    Mircea Popescu 
    Sunday, 8 July 2012

    Mei da' fantastic, deci toate asumptiile contrare posibile. Ce esti ase obsesiv ? Glontu' asta ghintuit il tragi dintr-o teava tot ghintuita si ea. Da' aia cu raportu' de viteze e interesanta, ca nu ma gindisem. Totusi, dat fiind ca glontu' evolueaza-n tinta de la viteza in aer pina la 0 la un moment dat tot tre' sa fie si potrivita, ma gindesc. Sigur, posibil sa nu supravietuiasca forma pina acolo.

    Suprafata insa daca te gindesti bine e mai mica, pentru ca ecuatiile cu suprafata iau in considerare suprafata normala (profilul decupat in plan de perimetrul obiectului) si nu suprafata externa asa cum se prezinta ea. Deci, taieturile ce le-am facut eu scad citva (infim) suprafata respectiva.

  25. Calculul pentru Cx nu e legat doar de suprafata normala.

    O palma data are si ea are viteza variabila de la Vmax la zero. Indiferent de Vmax, la un moment dat tot o sa o simti ca pe o mangaiere.

  26. Mircea Popescu`s avatar
    26
    Mircea Popescu 
    Sunday, 8 July 2012

    Aahhhaha seaca asta. Sa stii ca-n practica se confirma (mi se sopteste dulce din parti).

  27. Mircea Popescu`s avatar
    27
    Mircea Popescu 
    Sunday, 8 July 2012

    Da' ca sa incheiem si problema : "ideea" propusa ilustreaza elegant o combinatie intre ignoranta (neintelegindu-se modul exact de functionare al filetului - si anume faptul ca pentru a se obtine beneficii raportul dintre viteza liniara si viteza de rotatie trebuie sa fie egal cu raportul filierei - se inlocuieste cu presupunerea naiva ca atita timp cit "ii filet" e "mai bine", o idee nu mult diferita de a-i trimite cuiva aflat la inchisoare o cheie oarecare aleatoare din convingerea ca asa ceva ii usureaza evadarea) si ignoranta (ideea naiva ca totul "e ieftin" si "oricum nu conteaza" in ce priveste productia obiectelor, fiica buna a unei existente ignobile petrecuta in izolare de realitate). E posibil ca in anumite conditii rare ideea propusa sa ofere beneficii teoretice, care ar fi in tot cazul atit de minuscule incit sa nu fie masurabile. In conditiile in care costurile aplicarii ei ar fi semnificative nu-i deci de mirare de ce nu se aplica : pentru ca nu merita.

    Voi dormi mai linistit la noapte.

  28. Schimba titlul la cum am luat muie azi sau impracticabila.

  29. Mircea Popescu`s avatar
    29
    Mircea Popescu 
    Sunday, 8 July 2012

    Apai bagi tu mina-n foc care-i ideea ?

  30. Calivita`s avatar
    30
    Calivita 
    Wednesday, 11 July 2012

    Numai la tine mai gasesc subiecte diastea ciudate, de-un rand, dar despre care scri 100 :P

  31. Mircea Popescu`s avatar
    31
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 11 July 2012

    Pentru ca eu pot.

  32. Poti sa #28.

  33. Mircea Popescu`s avatar
    33
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 11 July 2012

    Pot sa orice.

  34. I-auzi ce zice Slashdot, cică un individ a reușit să producă o bucată dintr-o armă folosind o imprimantă 3D. Deci brusc teoria cu glonțul customizabil a devenit mult mai aproape de adevăr.

  35. Mircea Popescu`s avatar
    35
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 1 August 2012

    Stieam ieu ca posteritatea imi va da pina la urma ceva dreptate. Altfel nu se poate.

  36. stefan`s avatar
    36
    stefan 
    Friday, 20 March 2015

    Ideea nu este deloc noua.
    Mai precis, are deja 120 de ani...
    In anul 1895, germanul Wilhelm Brenneke a inceput sa produca gloantele care pe suprafata exterioara aveau practicat un filet elicoidal tocmai ca sa se poata insuruba in aer dupa iesirea din teava pustii. In acest caz se utiliza teava lisa, ghintuirea tevii nemaifiind necesara. Ulterior, a mai existat un inventator, Karl Foster, care in 1931 a inventat un glonte oarecum similar utilizat pentru revolvere, in vreme ce munitia lui Brenneke se utiliza la pusti de calibru relativ mare. In ceea ce priveste gloantele dotate cu ampenaje, aceasta idee a prins contur inca din anii'70 ai secolului trecut (proiectul Gyrojet in anul 1968) dar o realizare cu adevarat importanta (cu performante tehnico-tactice remarcabile) a venit abia de curand, cand societatea Sandia Labs in cadrul DARPA (in cadrul proiectului EXACTO) a realizat un proiectil autoghidat de cal.50 (aproximativ 14mm) capabil sa se autostabilizeze in timpul deplasarii prin aer dar sa se si ghideze singur catre tinta. Binenteles, nici acest proiectil nu are nevoie de o teava ghintuita. Asadar, n-ai ce face la OSIM cu aceasta idee, pentru simplul motiv ca este deja brevetata si ras-brevetata si aplicata practic de 120 de ani la anumite categorii de arme de foc.

  37. Mircea Popescu`s avatar
    37
    Mircea Popescu 
    Friday, 20 March 2015

    Noa taci ca interesant...

    Mersi, domnu' Stefan.

  1. [...] titlului dinsusa stea. Eu procedind din memorie-am aplicat-o deja pe doua, mai recente : ala cu ideea practica si ala cu tiganimea din cimpia Dunarii. Neindoielnic sunt mai multe, daca gasiti vre-unul indicati [...]

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.