O chestie care m-a fascinat in dimineata asta

Wednesday, 18 April, Year 4 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

Din motive simple de mecanica statistica elementele se vor gasi in mediu in general grupate dupa greutatea lor specifica. Astfel, nu-i probabil sa intilnim pietroaie compuse din plumb (A = 82) cu impuritati de magneziu (A = 12) in timp ce fierul (A = 26), cobaltul (A = 27), zincul (A = 30), cuprul (A = 29), manganul (A = 25) si nichelul (A = 28) se gasesc adesea la gramada amestecate unele cu altele.

Pasamite nici sub acest aspect natura non facit saltus, sau cu alte cuvinte daca puneti intr-o oala obiecte cu densitati diferite si asteptati scuturind usor citeva milioane de ani aveti bune sanse sa gasiti la final intreaga chestie sortata dupa densitati, indiferent cit de solide sunt elementele componente. Ca sa nu mai luam in considerare aspectul ca intr-un interval de timp suficient de lung orice pietroaie anumita are o sansa finita nenula sa ajunga-n faza lichidai.

Bun, si-atunci revenind la practic : iata ca se nimereste adesea sa gasim cantitati de plumb insemnate sub aspectul tonajului in care se gasesc amestecate cantitati de argint neinsemnate sub aspectul tonajului da' foarte insemnate sub aspectul valorii. Pe care evident ca ne-am dori sa le extragem.

Ei, si-aici fascinatia. Metoda Parkes, patentata in 1850 de un roman, Petrache Poenaru (dupa care si-a luat si numele) consta in a topi plumbul, a adauga zinc topit, a separa mecanic zincul de pe plumb si-a fierbe apoi zincul raminind cu argint curat. Foarte, foarte curat.

Motivul pentru care functioneaza metoda asta este ca zincul si plumbul sunt nemiscibile (adica nu se amesteca) in timp ce argintul se dizolva cam de o mie de ori mai usor in zinc decit in plumb. Ca atare, impuritatile de argint din plumbul topit migreaza-n zinc, care apoi poate fi spumuit direct, fiert pina la evaporare si iata, ramine argintul in urma.

Este ca-i fascinant ?

———
  1. Chestia asta se numeste-n limba engleza "gambler's ruin", ca in limba engleza a fost studiata de olandezi precum de exemplu Huygens.

    In limba romana nu se numeste nicicum dat fiind ca noi mai avem mult pina departe (totusi, Christiaan Huygens a murit in 1695, mai are mentalul public romanesc pina sa ajunga la asa vremuri tirzii, noi ne zbatem inca cu fascinatiile pastorilor de capre de prin Palestina anilor 50 (unde precum stiti s-a cicat gaina)) da' s-ar putea numi ruina cartoforului sau ceva.

    Simplu spus ideea-i ca un jucator care-si tot creste... bai frate, uite ca nici pentru asta nu exista cuvint in limba romana, chit ca alta ocupatie decit barbutu', three card Monte si alte retardeli de-astea nu prea pare sa intereseze cetateanul mediu. Trist. Deci, bet este (intre altele) ceea ce un jucator risca, da' bankroll este ceea ce un jucator poate maximal si-n total sa riste, ca atita are. Da, bun, am inteles, noi suntem niste speciali si geniali asa ca fiecare-n parte e un mic tarabostes fara limita si poate juca sume infinite dat fiind ca la valoarea lui isi permite. Sau mai practic vorbind suntem suficient de imbicsiti mental cit sa credem fara sa ne punem macar problema ca daca nu facem nici o referinta la bankroll ala, fututa de limita a posibilitatilor noastre, atunci ea nici macar nu exista. Pai nu asa e ?

    Da' revenind : un jucator care-si tot creste procentul de bankroll pe care-l joaca are o sansa egala cu 1 (ceea ce inseamna garantat 100%) sa piarda dupa un numar finit de partide indiferent care-s sansele.

    Da, indiferent care-s sansele. Daca jocu' e aruncarea cu moneda (50-50) si de fiecare data cind cistiga melteanu' primeste zece lei da' de fiecare data cind pierde pierde doar cinci lei, strategia in care-si joaca tot bankrollu' la fiecare aruncare ii promite ca in medie va da faliment & ramine fara nimic in puta goala cam in doua - trei incercari, si asta admitind c-o cistiga pe prima. []

Category: Trilenciclopedia
Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

14 Responses

  1. Hatere. Inca putin si reuseai alt articol cu 1/2 footnote.

  2. Mircea Popescu`s avatar
    2
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 18 April 2012

    Tanananaaaaaa.

  3. Argintul în sine e fascinant - din fărâma de fizică pe care mi-o mai amintesc - și prin faptul că e prima particulă cu ajutorul căreia s-a putut observa pur întâmplător spinul 1/2 al electronilor. De fapt există și o anecdotă pe tema asta.

  4. Mircea Popescu`s avatar
    4
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 18 April 2012

    Lol. Asa ca o curiozitate paralela : oare cite descoperiri stintifice am ratat din 1990 pina astazi pentru ca niste nefutute nu si-or mai gasit locu' in bucatarie si s-or apucat nechemate de "reforme sociale", gen interzis fumatu' ?

  5. Intr-adevar este...

  6. Probabil că s-au ratat destul de multe descoperiri în felul ăsta. Doar Boltzmann a ajuns la depresie după cât l-au atacat pe tema interpretării statistice a entropiei, abia după moartea lui ajungând să îi confirme teoriile. În ziua de azi probabil că nu-i așa de rău, dar chestiile promițătoare care nu primesc finanțare (din motive politice sau pur și simplu din lipsă de interes) tot se pierd.

    Pe de altă parte bănuiesc că există și o rațiune economică în spatele deciziilor de genul: dacă nu faci o invenție suficient de ieftină încât să poată fi scoasă rapid pe piață atunci e posibil să nu merite.

  7. Sunt multe lucruri și descoperiri fascinante, însă cum spui tu, le ratăm din prea multa prostie și carenta de cultura.
    lipsa dragostei pentru cărți și învățătură ,acompaniata de lene, reprezinta cancerul societății românești

  8. Mircea Popescu`s avatar
    8
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 18 April 2012

    @spyked Sau Turing. Sau, ca ziceam recent, Schroedinger.

    Daca exista ratiunea economica in spatele finantarii ori nefinantarii e foarte bine, da' adeseori (mai ales in tarile inapoiate mental, cum ar fi de exemplu SUA) finantarea ori nefinantarea rezulta din asa-zise "campanii publice" mai degraba decit din rationamente economice.

    @Lavinia Florentina Rad Nu cred ca-i asa etnospecific sincer sa fiu.

  9. @Mircea Popescu Ai dreptate... aceste elemente îmbolnăvesc orice societate

  10. eu stiam ca elementele alea se produc in stele si in diverse stadii ale mortii stelei. cu cat steaua e mai mare cu atat produce elemente mai grele si de aia ma gandesc ca greu cu greu e impreuna iar usor cu usor se combina.

  11. Mircea Popescu`s avatar
    11
    Mircea Popescu 
    Thursday, 19 April 2012

    Depinde de greutate, mi se pare ca pina la fier sau nichel sau ceva se poate produce in nove sau nu mai retin cum era. Da' in mare zici tu bine acolo.

  12. Mircea Popescu`s avatar
    12
    Mircea Popescu 
    Thursday, 19 April 2012

    Na ca l-am gasit http://en.wikipedia.org/wiki/File:Evolved_star_fusion_shells.svg

  13. like, +1! ;)

  14. Parca wikipedia era aia naspa cu referinte din filme.

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.