Doua modele de afaceri online

Tuesday, 16 November, Year 2 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

Everything that's worth doing, is worth doing well.
Everything that's worth doing well is worth paying for.

Cum limpede ne explica si citatul din fruntea treburilor, nu se poate pune problema de-a face treaba online pe gratis, asa cum nu se poate pune problema de-a face treaba pe gratis niciunde.

Deci, toti cei ce simt nevoia sa explice cum ei scriu din placere bla bla etc au a intelege un lucru simplu : aceasta inclinatie ori preferinta a lor nu are nici o relevanta in discutie, precum nu are absolut nici un fel de importanta. Ii priveste, pe ei personal, asa cum alegerea de-a rula Windows, de-a fuma, de-a bea apa de canal cu bioxid de carbon adaugat si oricite alte multe prostii mai face omul din propria lui alegere il privesc pe el personal. Nu isi au insa locul intr-o discutie despre optimizari software, sanatate sau dieta, care-s discutii despre bine si despre universalii, nu despre idiosincraziile si bizareriile fiecaruia.

Odata aceasta categorie de abureli indepartata, ne ramin datele problemei, curate. In Romania exista undeva la douazeci de milioane de vorbitori de limba romana alfabetizati, din care cam o treime intra pe Internet. Dupa datele din SUA oamenii petrec online cam 13 ore pe saptamina, ceea ce ar insemna cam la 53 de ore lunar. Am putea incerca sa ajustam aceste date pentru a le aplica romanilor, dar in lipsa unui studiu nu avem pe ce sa ne bazam. Suntem ingrozitor de in urma la studii, apropo, avem o groaza de studenti la comunicare si absolut zero rezultate stiintifice. Eu invinovatesc profesorii.

In tot cazul, in aceste cincizeci de ore lunare romanul mediu probabil ca viziteaza cam o mie de pagini. Mia aia de pagini inmultita cu cei sapte milioane de vizitatori ne da un total de sapte miliarde de pagini, care-i cam tot ce se poate obtine in fiecare luna. Pentru un publisher in limba romana totalul este cel mult jumatate, pentru ca o buna parte din vizualizari se indreapta spre site-uri din .com, dar reciproc nu se intimpla sa vina englezii sau chinezii sa citeasca in limba romana. Ca atare, trei pina la trei miliarde jumatate de pagini lunar, asta-i plafonul.

Exista pina la ora actuala aplicate in practica doua metode de-a transforma aceasta atentie in bani. Metoda numarul unu, aplicata in Romania in exclusivitate de Trilema, consta in a cere cititorilor sa plateasca un cost pe fiecare pagina vizualizata. Metoda numarul doi, aplicata in Romania de catre toata lumea, cu exceptia Trilemei, consta in a incerca vinzarea de publicitate pe paginile respective.

Hai sa vedem numerele, incepind de la coada. Pe metoda cu publicitatea, cu un CTR de 0,2% si un cistig mediu per click de 2.6 eurocenti rezulta ca fiecare milion de pagini aduce publisher-ului un cistig brut de 52 euro. Inainte de-a sari in sus ca vai, dar numerele dumneavoastra, publisher-ul X de care n-a auzit nimeni sunt mult mai bune : asta nu demonstreaza decit ca sunteti foarte mic. Pe masura ce veti creste numerele se vor inrautati, ajungind in cele din urma sa fie egale mediei, daca nu de-a dreptul inferioare ei. Oricine poate sari in sus ca a aruncat moneda cu stema de trei ori la rind, dar asta nu inseamna ca stema n-are tot 50% sanse. Sa nu ne surescitam degeaba.

Deci, aplicind metoda numarul doi, un publisher care prin absurd are toata piata, complet si integral, nimeni nu citeste in limba romana decit la el pe site-uri va cistiga intr-o luna 3,500 x 52 = 182,000 euro. Ceva mai putin de un milioan de lei. Costurile medii cu un salariat mediu se cifreaza undeva pe la 3,500-4,000 de lei pe luna, si ca atare din acest fabulos cistig publisher-ul respectiv isi poate permite sa plateasca nu mai mult de 250 de angajati medii, cu salarii medii. In caz ca va intrebati de ce toata lumea alearga dupa gratuitati si incearca sa momeasca pustimea mai naiva sa lucreze pe gratis, raspunsul este fix aici : in toata piata sunt exact 250 de locuri de munca platite, in conditiile in care publisher-ul nu face nici un profit, nu are nici o cheltuiala, nu plateste nici un impozit, da toti banii incasati pe salarii.

Fiecare dintre voi cunoaste minim citeva sute de pustani care au impresia ca ei "lucreaza" in online, de exemplu dintre cei doua mii sase sute de ma urmaresc pe twitter macar doua mii sunt in situatia asta. Ei, iata tristete, e ca un joc de-ala cu scaunele muzicale in care sunt cam patruzeci de copii la un scaun si muzica nu se mai opreste. Pentru comparatie, doar in Timisoara lucreaza la taxi ceva peste trei mii de oameni, si-n Cluj catre cinci. Pe scurt, taximeet-ul taximetristilor din Timisoara (TTT) este ceva mai carnos decit orice super-mega-extra-chestie organizata pentru "industria" online. Ca macar taximetristii au toti masini. Si servici.

Pe metoda cu abonamentul, o pagina costa utilizatorul 0,1 eurocenti. Ca rezultat, milionul de pagini aduce incasari brute de 1000 de euro, si cele trei virgula cinci miliarde de pagini lunare cam 14 de milioane de lei. Adica, cu alte cuvinte, aproape dublu fata de un ordin de marime mai mult decit aduce publicitatea. Sigur, unii utilizatori aleg sa foloseasca diferite gratuitati. Motivul pentru care ei nu conteaza in discutia asta e foarte simplu : utilizatorul care se chinuie sa economiseasca 5 euro pe an nu era oricum unul caruia sa-i poata publicitatea vinde ceva, ca nu exista la vinzare obiecte de un sfert de euro.

Sigur, inteleptii din burta, aia care fac si SEO dupa ureche si au opinii despre orice, aia de care ridem zilnic pe-aici c-or mai citit ei cite una pe la "cercetatorii britanici" si "cistiga bani" stiu dinainte, asa, prin meditatie, ca "utilizatorul n-o sa dea niciodata bani". Hai sa-l citam pe utilizatoru', mai bine :

As fi putut sa nu platesc cei 5 oiro, sa citesc trilema a cate 3 postari/zi, sa folosesc un IP changer sau sa transform 500 de karma in credite pentru a citi trilema. Ei bine, nu am vrut, asta pentru ca cei 5 euro inseamna forate putin pe langa ceea ce primesc si, omul, ii merita.

In 45 de zile am folosit cam 1000 de credite, asta insemnand cel putin 20 de accesari/zi. Asta ar insemna ca as mai avea inca vreo 6 luni de citit Trilema in contul celor 5 euro. Sincer, mi se pare ca platesc foarte putin comparativ cu ceea ce primesc si, consider ca-i o investitie buna in care sunt de mult pe plus.

Sa nu intram in discutii despre cum modelul doi incearca sa implementeze in online exact modelul de afaceri care a nenorocit presa scrisa. Pe vremuri, pe cind utilizatorul platea munca jurnalistului prin pretul de pe coperta publicatiile meritau chiar citite, in timp ce astazi nu-s bune nici de impachetat. Va explica Beranger mai pe larg chestiunea, daca va roade curiozitatea.

Sa nu intram in discutii despre cum modelul unu imi ingaduie mie sa ma focalizez fix si exact pe ce conteaza, si sa nu-mi pese nici cit negru sub unghie de "adus vizitatori din google", "urmarit statistici si analitici" si respectiv "facut sluj pentru contracte la media buyeri".

Sa spunem un lucru simplu si pe inteles : pe modelul meu se pot hrani, de pe aceeasi tarla de pamint, cu un ordin de marime mai multi oameni. Poate chiar cu doua.

Va intrebati de ce nu dau doua parale pe ce spun, cred, fac astia ce se inchipuie ei "industria" online ? Pai cam de ce credeti ?

Category: 3 ani experienta
Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

24 Responses

  1. Da tu crezi ca exista cei 5000 de Mircea Popescu disponibili sa faca continut online in ro pe care sa dea aia 7000000 bani? Mie imi pare nerealist.

  2. Mircea Popescu`s avatar
    2
    Mircea Popescu 
    Tuesday, 16 November 2010

    Mie nu.

    Pina la urma, care-i ideea, nu exista cei 5000 de oameni capabili sa invete cum sa foloseasca bisturiul, asa ca noi operam cu furculite aici in patria scumpa ?!

  3. MePe se gandeste probabil ca el scrie 100 de articole la luna. Oamenii din modelul lui citesc o mie. Deci daca sunt inca zece ca el atunci isi pot imparti intre ei potul, vine un milion la luna pentru fiecare. Probabil ca vor fi mai multi, sa zicem de zece ori. El tot isi va lua milionul, si restul isi impart ce ramane. Media vine mai jos dar varful e tot unde e. Daca sunt o mie media vine si mai jos se produc o suta de mii de pagini si se citesc in medie o mie dar varful probabil tot unde e ramane sau daca coboara oricum coboara mai putin decat media.

  4. Treaba e ca pana invata 5000 sa opereze cu bisturiul, majoritatea vor continua sa opereze cu furculita. Ttrebuie sa te gandesti ca fiecare domeniu de activitate incearca sa-si gasesca cei 5000 de "artisti". Si ca domeniile care au mai multi bani la dispozitie vor atrage si mai multi "capabili".

  5. Mircea Popescu`s avatar
    5
    Mircea Popescu 
    Tuesday, 16 November 2010

    @Anonimosu Eu sunt in soc ce cititori inteligenti am.

    Uneori chiar mai inteligenti decit mine.

    Nu te apuci de online om bun ? Te-ai descurca mai bine decit alde Stanca & co.

    @Dr.A E falsa teoria cu banii. Uite de exemplu excelent sportul in Romania. In toata istoria lui de diverse glorii, din '50 pina in '90 n-a avut sportul romanesc, nu doar fotbalul, bun ? Tot sportul, gimnastica, canotaj, tot, tot, n-a avut atita buget cit a avut fotbalul in perioada 2000-2010. Si ? Daca e sa comparam la kilograme de medalii istoria ii ingroapa pe puletii astia de azi.

    Etica muncii e mai importanta decit "capabilitatea", tot asa cum vointa e mai importanta decit inteligenta, rabdarea decit pasiunea scl etc. Istorie veche.

  6. eu credeam ca vorbim de oameni inteligenti. ca la fotbalisti eu nu ma pricep

  7. Mircea Popescu`s avatar
    7
    Mircea Popescu 
    Tuesday, 16 November 2010

    Acu' pe bune, mie mi se pare naiva teoria asta ca fotbalistii-s automat prosti. Poate fanii lor sa fie, da, dar pina la urma toti fanii sunt prosti, sau mai bine spus in orice grup de fani gasesti mai multi prosti decit oameni normali, ca asa-i lumea facuta. Ce, Cohen crezi ca n-are fani printre proaste ? Sau Cartarescu ?

    Dar ca sa-ti fac hatirul, scoala de medicina din Cluj a rupt gura tirgului in saracie, scoala de matematica din Cluj a rupt gura tirgului in saracie. Fara sa diminuez realizarile de azi, care exista, mi se pare ca ele nu pastreaza nicicum raportul cu evolutia finantarii in aceeasi perioada. Nu-i asa grava disparitatea ca la fotbal, da' nu-mi pare c-o poti nega.

  8. Hahaha daca acolo ar fi standardul... Din fericire am cariera, sunt multumit cu ea, ei sa fie sanatosi.

  9. Mircea Popescu`s avatar
    9
    Mircea Popescu 
    Tuesday, 16 November 2010

    Aha. Mnao, unora le plac virginele.

  10. Tu compari ce-or facut oamenii in saracia comunismului cu ce fac in saracia capitalismului ? Da ce legatura are una cu alta ?
    Pune mana si citeste ce-ai scris luna trecuta despre salari la functionari.

    In capitalism sectoarele care au bugete bune atrag din piata muncii "capabili" de la cele care au bugete mai putin bune. Sigur ca atrag ce se poate atrage ca un pianist nu-i neaparat bun de economist, da in general si pe intervale mai lungi de timp e cum zic eu.

  11. Mircea Popescu`s avatar
    11
    Mircea Popescu 
    Tuesday, 16 November 2010

    Lol asta da pedeapsa, sa te puna lumea sa te citesti. Sunt bloger mei, si am dreptul sa fiu contradictoriu!!!

    Dincolo de asta, de ce au facut atunci si nu fac acum ? Ca-s mai putin inteligenti astia de azi sau ca-s mai putin motivati ? Deci, ca aia era teaza, vointa primeaza, inteligenta e locul doi.

    Io nu neg ca e cum zici tu la ce zici tu, da' uite minunea ca antreprenoru' e din bancu' ala cu "domnisoara, de zece mii de dolari imi fac singur gaura", daca-l cunosti.

  12. Adevarul e ca in cazul cercetarii pe comunicare avem o problema reala. Majoritatea cumparatorilor de cercetare in zona sunt agentiile de publicitate, iar lor nu le poti cere sa cheltuie banii clientilor pentru ''binele public''. Agentiile de stat si tonele de organisme cu titluri pompoase nu ar scoate un leut pentru a afla ce naiba se intampla dincolo de hartoagele din birou, dar ar da sute de mii de euro pe ''campanii de comunicare''.

  13. Mircea Popescu`s avatar
    13
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 17 November 2010

    Stai mei om bun, ca pina sa ajungem la industrie avem academia. Sunt cite o suta, ori doua, ori cinci sute de caprite si ieduti in tot anul studenti la comunicari in toate partile ? Sunt. Sunt sute de masteranzi si doctoranzi inca pe atita ? Da ? Sunt ?

    Pai si ce pleanza fac ei in toate zilele anului din octombrie pina-n mai ? Si pe urma vara toata ?

    Am inteles, isi fac ochi dulci unii altora prin cafenele, merg la concerte, scriu pe bloguri. Foarte bine. 90, 95, 99% din timp.

    Da' ara! ala 1% vreau sa-l vad lucrat, intelegi tu, 2000 de ore om x 2000 de oameni x 1% vine 40,000 de ore de munca, vreau sa le vad, proiecte de cercetare facute, publicate, indexate.

    Unde-s, mo ? Ce-i aici, universitate sau bordel ? Aud ?

  14. Raspunsul la intrebare il gasesti daca iti strangi coaiele la menghina. Atunci oamenii aveau alte valori si alte oportunitati.

    Cat despre banii vs rezultatele din fotbal m-am documentat intre timp si-ti pot da un exemplu alternativ : banii si rezultatele din online. Problema cu banii cacalau e ca trebuie si bine directionati. Eu cand am zis ca domeniul are bani nu m-am limitat la salarii. loteria isi atrage clientii si cu bani in reclama nu doar cu premiile de exemplu.

    In plus la fotbal tu nu compari investitiile semnificative in centre de formare de dinainte cu mana de salarii de dupa. ca sa culegi mai tre sa si semeni.

  15. Mircea Popescu`s avatar
    15
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 17 November 2010

    Pai eu zic ca-i mai degraba problema de valori decit de oportunitati.

    Bune obiectiile, ambele.

    Da' ori ca-s capos ori ca am dreptate eu ramin la ideea ca problema-i de valori. Nu-s destui suficient de caposi cit sa-si stringa coaiele in menghina singuri pina ajung sa aiba niste coaie de alama asa de dure ca string ei menghina-n coaie.

  16. Pana la urma se poate aprecia inteligenta latenta a sistemului sau cum se numeste: el intelege ca problema mare este motivarea, asa ca directioneaza cumva fondurile disponibile pentru a o rezolva prin salarii mari date la cativa care sa-i faca pe toti copiii de cocalar din spatele blocului sa vrea sa fie Mutu. Ca soolutia nu functioneaza e alta problema, dar putem observa ca el cumva incearca.

  17. Mircea Popescu`s avatar
    17
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 17 November 2010

    @Anonimosu Este intr-adevar, exact asa, golemul incearca dupa cit poate. Daca nu de-a dreptul cit trebuie si nu ne-am prins noi.

    @Dr.A Gindindu-ma mai bine la chestiune as observa ca pina la urma investitia facuta fara cap nu-i de fapt facuta. Uite de exemplu daca eu pornesc din casa cu vorba ca am sa depun niste bani la banca, si pe drum spre banca ma opresc in bar unde-i beau, si nu-i mai depun, putem considera asta ca o investitie bancara nereusita ? Doara eu aia am declarat ca fac cu banii, ii depun la banca ?

    Tot la fel, banii aruncati aiurea, capusati aiurea, banii circulati neeconomic nu participa la... circuitul economic. Ipso definitio, de fapt.

  18. Asa si tu crezi ca oamenii au valori pentru ca le-au mostenit genetic de la strabunicu sau pentru ca experienta buzunaruluisi stamacului ii invata generatie cu generatie ca e mai convenabil (social si financiar) sa le ai.

  19. Mircea Popescu`s avatar
    19
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 17 November 2010

    Eu cred ca oamenii au valori pentru ca le-au mostenit, nu genetic, dar cultural, de la strabunicu'.

    Nu cred in nici un caz ca asa ceva se poate educa social, propunerea e din clasa varzariilor din capul lui Mircea Badea/zoso, cu "sa se faca amenzi mari ca atunci romanu' invata". Povesti. Societatea corupe, nu educa.

  20. Problema e ca corupe mai mult decat poate educa bunicu. Cele doua teorii sunt complementare in explicatia fenomenului si actiunile concurente.

  21. Mircea Popescu`s avatar
    21
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 17 November 2010

    O fi fiind, si iata cum rezulta de-aici si o definitie si importanta valorilor : ele sunt cele care regleaza debitul coruptie-educatie, la valori mici coruptia inneaca educatia, la valori mari invers.

    Rolul reactionar al culturii.

  22. O ideie excelenta de a face bani online

  1. [...] hai zece mii cu totul (din care citeva sute platite si restul aspiranti la salarizare), autori si cititori in devalmasie si completa confuzie de [...]

  2. [...] cu modelele in mediul online si-am mai discutat-o cu exemple si structurat (1, 2, 3, 4 ca sa citez doar citeva exemple din literalmente zeci). Nu mai revenim aici asupra acelei complexe [...]

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.