Carmina Burana

Tuesday, 23 March, Year 2 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

meister_der_carmina_burana_s Carmina Burana [Cantiones profanae cantoribus et choris cantandae comitantibus instrumentis atque imaginibus magicis] este numele unei colectii de poezie medievala, adunata undeva in secolul XII, apoi completata si revizuita de-a lungul a inca un secol-doua. Pe baza a 24 dintre cele 250 si mai bine de poeme, Carl Orff a realizat in 1935 o compozitie muzicala care-i probabil chestia la care va ganditi atunci cand auziti numele.

Culegerea este fascinanta pentru cei interesati de etimologie, istorie medievala (a artei ori a literaturii, a ideilor, a faptelor sau a societatii), pentru ca deschide o fereastra autentica, larga si bine plasata in chiar inima procesului de formare al Europei de mai tarziu din Imperiul Roman de mai inainte.

Credinciosi obiceiului Trilematic de-a va lua de ceafa si-a va introduce hapt in mijlocul chestiei, brusc si fara avertisment, haideti sa invatam impreuna latina medievala.

Stetit puella
rufa tunica;
si quis eam tetigit,
tunica crepuit.
eia!
stetit puella,
tamquam rosula;
facie splenduit,
os eius floruit.
eia!

    Deci sa trecem la treaba.

    Stetit puella

    Pueris, de unde vine vorba romaneasca puber, precum si mai rar folosita puericultura, numeste copiii in latineste. Puer, puella, adica copil, copila. (Extra credit : comentati notiunea puella aeterna - 10 puncte, oferiti echivalentul in greaca - 5 puncte, aratati-mi o reprezentare din epoca - 5 puncte).

    Stetit e o forma verbala, verbul latin este sto, stare [steti, statum], care in romaneste a dat stau, stare, stai, stat, statut si asa mai departe. Stetit e forma de indicativ perfect, persoana a 3-a, care in romaneste s-ar traduce prin imperfect, "statea".

    rufa tunica ;

    Rufus, rufa e un cuvant in schimbare, din care se va naste rojo in spaniola, rouge in franceza. Tunica este "Vestis interior, corpori adhaerens, cui toga superinduitur." Nu-i asa greu : vesmant interior, lipit de corp, peste care se imbraca toga. Cum sa-l numim noi in romaneste ? Neglige, doara cum altfel.

    si quis eam tetigit,

    Si e conditionalul. Daca. Quis este pronumele substantival-interogativ, "cineva". Eam este pronumele personal, terta persoana, acuzativ, feminin. Tetigit e de la tactus, tactare, care-i verb si-a dat in romaneste tactil.

    tunica crepuit.

    Tunica stim deja, crepuit e tot verb, vine de la crepundia, un cuvant absolut obscur care numeste o zdranganea, o jucarie care face zgomot. Pentru sanatatea noastra mentala il vom traduce drept "fosnea".

    Deci pana acum avem, "Copila statea, intr-un neglige rosu, care fosnea daca cineva-l atingea." Strofa a doua :

    tamquam rosula;

    Tam zice-se ca-i "Adverbium demonstrativum, indicans eodem modo, cum quam respondens." Iara nu-i greu, adverb demonstrativ, indica modul identic, se raspunde prin "quam". Rosula e diminutiv, de la rosa, pe care nu mi-e clar daca-l putem traduce, ca-l avem. Roza.

    facie splenduit,

    Facie, fata (adica chip), splenduit, de la splendens, care in romaneste a dat splendid, si-n latina inseamna stralucitor.

    os eius floruit.

    Os inseamna in latineste gura (os, oris, sens secundar, mai inseamna si os, ossis, adica os, in sensul principal), de unde vin in romaneste cuvinte precum orator. Eius este pronumele personal, terta persoana, genitiv (care n-are genuri, in mod paradoxal). Floruit, de la flos, floris, a dat in romaneste floare, si inseamna a inflori.

    Deci ne iese "Copila statea, ca o roza chipul ii stralucea si gura ii inflorea.".

    Destul de delicat, per total, pentru o trupa de ciomagari din "Evul intunecat", nu gasiti ?

    Bonus : putintica muzica.

    Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

    30 Responses

    1. Erau ciomagarusi care vorbeau si scriau latina pe bata.

    2. "Destul de delicat, per total, pentru o trupa de ciomagari din “Evul intunecat”, nu gasiti ?"

      eh, nu cred man, pe langa latina, au imprumtat neneaii din evul mediu de la romani multe altele, cum ar fi coruptia si orgiile. doar obiceiul de a se imbaia nu l-au imprumutat. deh, mercantilismul si economia vietii! :))

    3. Mircea Popescu`s avatar
      3
      Mircea Popescu 
      Tuesday, 23 March 2010

      @F S-o tina minte recipientu'... pai nu ?!

      @Mihai Pai orgie fara baie ? Nu se poace draga. Trebe' sauna intai, frectie cu ulei parfumat, alea. Tu ce crezi, ca asa merge ?

    4. mergeau cum mergeau si orgiile alea de prin decameron si povestirile din canterbury. si, in plus, se mai solda din vreme in vreme cu cate o ciuma sau cu cate holera, lucruri care compuneau un tablou medieval perfect...

    5. Cine are lecturile la zi...

    6. Sigur e vorba de kokofifi in poezie.

    7. Mircea Popescu`s avatar
      7
      Mircea Popescu 
      Wednesday, 24 March 2010

      @Mihai Zici tu ceva...

      @lexy229 Cine ? Cine ?

      @Marian S Parca opinia publica ii fixase varsta asa la 30 ? Aia-i copila ? Asta in rosu e ca de fo' 14-15, as zice. De la simplu la dublu si inapoi ?!

    8. Putin imi pasa mie ce zice publicu`. Sa se devoaleze !
      Kokofifi, te rugam noi, arata-te ! Uite, am auzit eu pe surse ca Mircea iti face blog pe gratis si il gazduieste pe gratis. Numa` sa fie cu poze.

    9. Eu niciodata nu am priceput de ce au asimilat nazistii Carmina Burana in ideologia lor ... dar eu nu pricep multe.

      Si de ce Macbeth e opera cu ghinion ...

      Nu am chef de curatenia de primavara .. pot s-o mai lalai pe aici?!

    10. Mircea Popescu`s avatar
      10
      Mircea Popescu 
      Wednesday, 24 March 2010

      @Marian S E pai da. Din cauza voastra m-o parasit fetile si s-o dus la doctoru' sa-i saza pe canapei. Rusine!

      @Luka D Vezi macar tu ce-ai mai ramas credincioasa anarho-paternalismului local. Cinste, zic.

    11. Porcul de York`s avatar
      11
      Porcul de York 
      Wednesday, 24 March 2010

      In ce conditii poate sa infloreasca gura unei copile ? De ce-i copila imbracata in tunica rosie ? Si de ce ma poarta gandul neastamparat spre Belgia ?

    12. Mircea Popescu`s avatar
      12
      Mircea Popescu 
      Wednesday, 24 March 2010

      Rosu sugereaza o chestie care va inflori mai tarziu in preocupari puritane precum "scarlet letter". Culoarea iubirii, deh.

      Iar chestia cu infloritul e o figura de stil, una dintre cele mai vechi in scrisul europenesc, va a spune ca fata zambeste.

    13. Cinste si virtute ... e ceva in loc de muie seaca ...

    14. Mircea Popescu`s avatar
      14
      Mircea Popescu 
      Wednesday, 24 March 2010

      Cand eram ficior la mama se zicea prin Cluj ca "cinste si virtute, sa avem ce bea si s-avem ce fute". Da' acum nu se mai zice. Banui ca din cauza c-ar fi ce, da' nu mai este cine.

    15. Mey da ce seamana latina asta cu o romana stricata.

    16. Mircea Popescu`s avatar
      16
      Mircea Popescu 
      Wednesday, 24 March 2010

      Din cauza ca-i putin defecta, da' acu ce vrei si tu, dupa ce-o stat sub pamant atatia ani ingropata.

    17. Nu-mi place lentoarea clujenilor. Back to Masters of Horror ... Ha ha haaaaaa ha ho ... cred ca pe Price niciodata nu-l voi uita pentru rasul (il pot numi asa?! ) inconfundabil ...

    18. Mircea Popescu`s avatar
      18
      Mircea Popescu 
      Wednesday, 24 March 2010

      Nu-ti place lentoarea clujenilor ca n-ai avut norocu' sa-ncepi sexu' vineri seara si sa scapi luni pe la pranz.

    19. kokofifi`s avatar
      19
      kokofifiinsigna de criptograf 
      Wednesday, 24 March 2010

      foarte frumos!

    20. Ca si aveau ei pe vremea aia neglije

    21. Apropo' de sex ... m-am decis, ma fac prostituata ...

    22. Mircea Popescu`s avatar
      22
      Mircea Popescu 
      Wednesday, 24 March 2010

      @kokofifi Mai poftiti. Maine aducem si canapele. De plus.

      @dadatroll Pe vremea aia aveau numa neglige.

      @Luka D Mai bine curva. Zic si eu.

    23. Ar fi o precizare: "canturile" din Carmina Burana nu-s spoliate de sexualitate, ba dimpotriva!
      Chiar in textul cu pricina, in a III-a parte, domnisoara cu "gura ce infloreste" ne spune ‘‘dar chom Venus also fram;/caritatem magnam,/hohe minne/bot si ir manne’’ adica " Venus aparu indata, si-i dadu mare dragoste barbatului ei..."(nu Venus, ci copila in rosu!)
      Cam asa se transforma imaginea idilica intr-o experienta destul de pamanteana.
      In general, culegerea e plina de simboluri si aluzii sexuale "mascate" in forme minesaengeresti din vreme.
      Ar mai fi multe de spus, am vrut doar sa subliniez doar faptul ca sub valul poetic/trubadur se afla acelasi decameronian terre-a-terre leitmotiv...

      Bec, P. (1984). Burlesque et obsce´nite´ chez les Troubadours: Pour une approche du contre-texte
      me´die´vale. Paris: Stock.
      Bernt, G. (1978). ‘‘Carmina Burana,’’ Die deutsche Literatur des Mittelalters: Verfasserlexikon (2nd, K.
      Ruh, et al. completely rev. ed., Vol. 1, pp 1179–1186). Berlin, New York: Walter de Gruyter.
      Bischoff, B., & Burana, C. (1970). Vol. 1: Einfu¨hrung; vol. 2: Faksimile (1967). Munich: Prestel.
      Brunner, H. (1970). ‘‘Epenmelodien,’’ Formen mittelalterlicher Literatur: Festschrift Siegfried Beyschlag
      zu seinem 65. Geburtstag von Kollegen, Freunden und Schu¨lern, ed. Otto Werner and Bernd
      Naumann. Go¨ppinger Arbeiten zur Germanistik (Vol. 25 pp. 149–178) Go¨ppingen: Ku¨mmerle.
      Caesarius of Heisterbach. (1929). The dialogue on miracles (trans. H. von E. Scott & C. C. Swinton
      Bland), with an Introduction by G. G. Coulton. London: George Routledge.
      Camille, M. (1997). ‘‘Manuscript illumination and the art of copulation’’, constructing medieval
      sexuality. In K. Lochrie, P. McCracken, & J. A. Schultz (Eds.), Medieval cultures (Vol. 11, pp. 58–
      90). Minneapolis, London: University of Minnesota Press.
      Carmina Burana. (1930). Mit Benutzung der Vorarbeiten Wilhelm Meyers kritisch herausgegeben von
      Alfons Hilka und Otto Schumann. 2 vols. Heidelberg: Carl Winter’s Universita¨tsbuchhandlung.

    24. Mircea Popescu`s avatar
      24
      Mircea Popescu 
      Thursday, 25 March 2010

      Vad ca te-am lovit in aria de interes.

      Fara a contesta teza in general, care nu-mi pare contestabila (si intamplator, imi pare normala, in sensul normativ al termenului), no pot totusi trece peste impresia de pastisa ulterioara a acelei parti a III-a pe care o citezi.

      E mult mai germanica decat latina anterioara, si in general pare adaugirea cu creta a unor liceeni intru imbunatatirea unui semn de circulatie.

      Nu pentru ca semnul de circulatie n-ar fi continut, de la bun inceput, in subtext, si inca mai bine exprimat astfel, ceea ce pustii au adaugat, pedestru. Ci pentru ca ei n-au avut echipamentul cu care sa remarce prezenta.

    25. Versetul al III-lea e parte, nu e adaugire (dac-am inteles bine).
      In multe din poemele continute, latina alterneaza cu o forma de gramana primitiva. E interesant ca citind si evitand sa discern sensul exact, eufoniile din amestecul ala imi provoaca reflexe de recunoastere a sensului!
      Seama usor cu catalana, si cu unele dialecte din Abruzzi.
      In fine, pentru cei ce stiu cateva cuvinte latinesti, saxone, apoi ceva italiana, franceza, cred ca un text catalan nu e imposibil. Friulanii nu-s departe...

      Poemele "germane" din text sun in numar de 55. De aci si interesul germanilor pentru opera asta.

      Inca se cearta studiosii pentru originea versificatiei: a fost latina si strofele germane s-au aliniat sau viceversa...
      Ovidiu e si el acolo, cu metafore de fine de vers.

    26. Mircea Popescu`s avatar
      26
      Mircea Popescu 
      Thursday, 1 April 2010

      Observ cu oarecare tristete ca nimeni n-a incercat macar sa obtina bonusurile si punctele oferite in text ;/

    27. Pe-aici pe la noi pe planeta, cu cat e macelu' mai mare, cu atita si arta - chestie de catharsis. Ceva tre' sa faci, nahui blya' - ori pui mana pe topor, ori pe fluier (scripca, lauta, balalaica scl.)

      Artistii si ciomagarii sunt forme distincte ale cetateanului european, spre deosebire de Extremul Orient unde cele doua forme converg in aceeasi persoana intr-o chestie yin-yang, ca de obicei: arta ciomagului - ma rog, bastonului.

    28. Mircea Popescu`s avatar
      28
      Mircea Popescu 
      Thursday, 1 April 2010

      @Marius Iti reamintesc sketchul lui Carlin, "to fuck with a stick".

    29. Vexare`s avatar
      29
      Vexare 
      Monday, 24 June 2013

      Extra credit : comentati notiunea puella aeterna

      Priapism.

    1. 30
      Încearcă să fii fericit | Raza mea de soare (via Pingback)
      Wednesday, 24 March 2010

      [...] lumii, Geanina şi Cristian Lisandru , bunul prieten de peste mări şi ţări, Paul Gabor, Mircea Popescu cu a sa Trilemă şi nu în ultimele rânduri bunele, talentatele şi deşteptele  Andi Bob şi Leo . Lectură [...]

    Add your cents! »
      If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.