Acesti frumosi ridicoli ai marilor orase si comentariile lor minunate

Thursday, 11 November, Year 2 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

Unul din avantajele principale in a tine un blog mare, cum este Trilema, pe care se discuta zeci, poate sute de teme, subteme, temusoare scl in mii de articole este ca-i practic imposibil pentru vizitatorul ocazional sa fie la curent cu ce-am scris pe o tema data, scoasa din palarie.

Sigur, cititorii veterani, cei care urmaresc de mult timp si cu multa atentie fenomenul au bune sanse sa-si aminteasca, dar hai sa fim seriosi : citi oameni au capacitatea de-a citi un milion de cuvinte, fie si in doi ani de zile ? Citi oameni au chiar citit, in toata viata lor, un milion de cuvinte ? Nu-i de colea, de fapt am ca o banuiala ca majoritatea omenirii trece prin viata cu mai putine lecturi la bord. Mai ales daca "prin viata" inseamna pina la frumoasa etate adolescentina la care au ajuns, iata, sa-si manifeste superbia pe internet, si mai ales intr-o tara compusa din trei sferturi analfabeti stiintific tiriti cumva pina la nivelul Bacalaureatului (odata ajunsi aici ma vad obligat sa oberv ca Romania poarta aparent ciorapi trei sferturi de plastic, care put).

Aceasta stare de fapt nu impiedica bineinteles pe chiar toata lumea de la a comite nerozii docte. Unii, citiva, poate foarte multi dar nenumarabili in virtutea tacerii se abtin de la a sari in supa. Ei exista, cu siguranta. Altii insa (care si ei exista, avem dovezi), confruntati cu propria nestiinta prefera sa se manifeste asa cum te-ai astepta de la ei : dau pareri si emit judecati. Pe chestii pe care nu le cunosc, si fara sa-si perceapa in nici un fel acest handicap. Cum, ei ? Pai ce conteaza daca nu stiu despre ce vorbesc ? Doara au o parere, gata formata. Nu-i internet ?! Nu-i libertate ?!

Este, este si internet si libertate, si ca-n toate cazurile in care este internet si libertate se insinueaza, masiv, urias, ridicolul. De exemplu, eu am scris si-am documentat despre cum tin sclave, pe care la nevoie le si bat, despre cum duc fete legate cu catuse si lanturi de carucior la cumparaturi, despre cum am scos gagici la iarba verde-n pielea goala undeva prin centrul Timisorii (loc neidentificat inca, apropo, aviz amatorilor) si asa mai departe.

Orice dobitoc poate ajunge la o asemenea facilă analogie, mai ales dacă e şi un pic aitist, era să scriu autist.

[...]

Mă doare-n pulă de goebbels şi de păunescu, dar cel mai mult mă doare-n pulă de sfrijiţii de labă care sar ca raţa la muci când moare vreun „geniu“ sau trage pe venă o fomistă din caracal.

Mnoa, in caz ca nu v-ati prins, sfrijitul de laba sunt eu. Eu, care iata ca se intimpla ca-mi doresc cam de trei luni sa apuc si eu sa fac totusi o laba, ca nici nu-mi mai amintesc cum e si bas nu apuc. Tot incerc sa ma programez cumva si tot pleazna se alege de planurile si sperantele mele, uscat de muie cum ma gasesc. Da' pudra, nu ase, daca stiti bancul. Si mai mi-s si aitist (adica, he-he, autist, vedeti voi ?), tot je. Ma rog, care is. Cacarenu...

Io l-am intrebat pe domnu' comentator al marilor orase ca cine-i dinsul si de ce se trezeste vorbind, da' nu mi-o raspuns. Mi-o raspuns in schimb Vlad, care comenta si el pe-acolo, ca din intimplare, ca "forumu' SP incearca sa afle raspuns la aste interogatii de ani de zile", chestie care ne duce direct la cealalta jumatate a problemei : faptul ca spargatorul mediu de seminte n-a auzit pe lume decit de zoso si mircea badea, acesti eroi ai spargatorilor de seminte de pretutindeni nu inseamna, bineinteles, ca lumea nu-i mare si complicata, intinsa in toata splendoarea undeva, in afara cimpului lor vizual. Si lumea, aia cea mare si complicata, tinde in general sa fie la curent, cu una, cu alta. Ca rezultat, se distreaza, ca ce sa si faca in situatie ?

Alt destept, vazind ca nu biruieste in ceva disputatie in care incerca sa arate nu e clar exact ce, ca eu unul cel putin n-am reusit sa identific, da' in mare ceva despre cum acelasi poet-porc e un om bun, s-a apucat el de cercetari si cu metode specifice a descoperit ca exista curve! Pe Polimedia!

Este ca-i faina preocuparea ? Deci, daca nu ne place ce sustine unu', si ne mai si enerveaza ca are dreptate, si pe deasupra nici nu suntem dispusi sa renuntam la minciuna noastra, ca ne tre', apai atunci repede fuguta sa cautam ceva sa-l compromitem pe asta, mama lui de magar!

Nu-i acest mic securist primul mic securist in actiune, daca va mai amintiti agitatiile Doinei Popescu despre cum "o descoperit ea" marele secret a ce spusesem io in public, metoda-i aceeasi. Ce mai conteaza ca link spre dtng exista limpede si lamurit chiar in dreapta-n sidebar ? Ce mai conteaza ca exista pagina unde se explica clar ce cred io despre obscenitate ? Ce conteaza ca exista un numar de articole care explica niste chestii despre muieri in chelea goala, ba citind, ba preumblindu-se pe drum ba alte multe ? Nu conteaza! Voi fi .~={cOmPrOmIs}=~. de Securel Blogerel. Pai nu ?

Pai cam nu prea, per total. Marele secret pe care oricine-l poate gasi scris in toate cartile bune - si anume ca omul nu se poate compromite decit pe sine - n-a ajuns inca pina la acesti frumosii ridicoli ai marilor orase. Internetul a ajuns, si libertatea a ajuns, dar cunoasterea, cultura, lectura, intelegerea, civilizatia, astea sunt toate inca pe drum.

Nu disperati, ajung si ele. Cindva tot ajung. E cert. E indisputabil. Se va intimpla.

Category: Meta psihoza
Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

2 Responses

  1. Mircea Popescu`s avatar
    1
    Mircea Popescu 
    Monday, 31 October 2011

    Lolz. Salutari din viitor.

  2. Fail

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.