Sa explicam clar si lamurit de ce nu-i o problema faptul ca voteaza prostii

Thursday, 19 July, Year 4 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

Nu retin daca am mai explicat sau nu chestia asta, da-n tot cazul nevoia de explicatie pare sa subziste, deci si de-oi fi explicat n-oi fi explicat bine. Mai facem o incercare.

Prostia poate avea nenumarate definitii dupa nevoile contextului in care-i definita si mai ades dupa nevoile ori inclinatiile aluia de-o defineste. De exemplu, pentru mama de famile curvele is proaste neaparat, apodictic. Pentru curve mama de familie ii proasta. Pentru hot aia care muncesc in fabrici si uzine is prostii, pentru omu' cinstit pirnaiasii is prostii si-asa si tot asa, termenul e folosit cu liberalitate pentru a reduce diversitatea lumii la ceva mai tolerabil. Iara pe Internet e si mai apasat macel, toti sunteti prosti atita timp cit nu sunteti vorbitorul, banuiesc c-ati observat atita lucru.

Totusi, pentru a fi utila o definitie trebuie sa ne ingaduie sa facem predictii. Sub acest aspect singura definitie functionala a prostiei este statistica : dindu-se un eveniment viitor si-un set posibil de reactii la acel eveniment, prost e acela care are sanse egale sa aleaga oricare reactie dintre cele posibile. Definitia alternativa, ce-i drept mult mai tentanta ca "face alegeri alta decit cea corecta" nu este buna pentru ca necesita sa stim dinainte care-i alegerea corecta, si astfel reduce prostia la un domeniu de aplicabilitate care nu-i interesant : daca stim deja care-i solutia corecta nu ne mai intereseaza prostia celorlalti. Sigur, gratie exceptionalismului personal oricine se poate flata cu convingerea ca "el stie", da' noi ne straduim sa facem stiinta aici, nu narcisism.

O data astfel stabilita definitia, functionarea sistemelor electorale este foarte usor de modelat. Fie o alegere intre cinci alternative, si fie o massa de prosti absoluti (conform definitiei noastre) de-o marime oarecare. In acest model, singurul motiv pentru care alternativele nu primesc exact acelasi numar de sufragii rezulta din insuficienta esantionului de prosti care voteaza : daca ar vota un numar infinit de prosti, toti cei cinci candidati ar primi exact acelasi numar de voturi, si inca pe masura ce numarul electorilor tinde spre infinit sufragiile intrunite de fiecare candidat tind spre o cincime din total. Toate astea rezulta nemijlocit din definitie, n-avem ce demonstra la ele.

Daca insa modificam usor modelul, si spunem ca electorii nu-s cu totul prosti, ci intr-o mare masura prosti dar continind totusi ceva mai mult decit simpla prostie iata ca intr-adevar configuratiile finale, rezultate prin vot, vor reflecta neaparat acel "ceva mai mult". Prostia, fiind uniform distribuita, se arunca, si ce ramine e acel "altceva decit prostia". Acesta este meritul sistemului de vot, ca agrega valoare altfel inaccesibila, fiind raspindita intr-o mare de capete in mare vorbind disfunctionale, si de-asta societatile care-s "democratice" adica voteaza depasesc in practica societatile care-s "tiranice", adica nu voteaza : ultimii izidesc o resursa care nu-i exploatabila altfel. Arunca la gunoi o parte din inteligenta, intelegerea, capacitatea de discriminare a cetatenilor, si-aceasta paguba e irecuperabila.

Modelul alternativ, in care intr-o massa oarecare de prosti absoluti se gasesc dizolvati citiva cetateni alesi, perfecti si cu totul neprosti e o creatie a naivitatii propunatorului (acelasi exceptionalism personal la lucru). Ea se bazeaza pe asteptarea naiva ca exista specii pure (ca adica nu exista hoti credinciosi, prostituate romantice, oameni de stiinta aiuriti si asa mai departe), o asteptare contrazisa cu brio in practica. Motivul pentru care prostul mediu se incapatineaza cu atita ardoare sa nu recunoasca c-o gresit e tocmai asta : in modelul din capul lui faptul c-a gresit nu-l face doar ceva mai putin credibil, ci il muta de-a dreptul din specia pura a alesilor in specia pura a prostilor, ceea ce-i este lui intolerabil pentru sine (cum le-ar fi si alora, daca i-ar intreba cineva, noroc ca prostu' n-aude).

Chiar admitind pe moment acest model complet eronat teoretic si absolut disfunctional in practica, ce-si inchipuie propunatorii (ca adica votul lor e dizolvat de prezenta prostilor in sistem) e totusi o concluzie gresita din punct de vedere statistic (o disciplina nu tocmai la indemina oricui). Concret : e adevarat ca pentru a se vedea in rezultatul final voturile "desteptilor" trebuie sa fie suficient de numeroase pentru a depasi abaterile standard ale voturilor "prostilor", sau cu alte cuvinte intr-o populatie de o suta de milioane de prosti nu vom putea auzi o suta de destepti pentru ca e improbabil ca aia o suta de milioane sa voteze EXACT cite douazeci de milioane pentru fiecare candidat. Daca avem o abatere standard minuscula dintr-o data unul dintre cei cinci poate lejer obtine douazeci de milioane si citeva mii de voturi, reducind suta de "destepti" la irelevanta.

Totusi, abaterile cresc prin scaderea esantionului, sau cu alte cuvinte daca din populatia de o suta de milioane de "prosti" s-ar face cumva de catre "destepti" ca sa nu voteze decit un milion, ei tot nu s-ar auzi, si asta pentru ca e improbabil sa elimine intr-un mod neutru cele 99 de milioane de la vot, si pe cale de consecinta abaterile milionului de votanti ramasi au sanse sa creasca mai degraba decit sa scada. Si deci candidatul victorios nu va primi doua sute de mii de voturi fix, ci mai spre doua sute si ceva zeci de mii, sub care zgomot suta "desteptilor" tot nu se-aude.

Tocmai din acest motiv este si incetatenita ideea ca cel mai bun lucru care se poate intimpla este sa se prezinte cit mai multa lume la voti. E drept ca-i in mare un exercitiu cvasi-inutil, dar iata ca-i de asemenea de natura a reduce fluctuatiile statistice, dind per total un rezultat mai bun. Sigur ca-i greu de digerat pentru niste individualisti feroce ideea asta, ca adica beneficiul colectiv survine din aplicarea unor eforturi care subiectiv se pot judeca drept perfect inutile, da' asta este realitatea numerelor.

Revenind la problema celor o suta de destepti care sufera ca nu se-aud, solutia concreta survine bineinteles pe directia explicata in Mintile slabe si puturoasa gramada de rahat :

Daca se poate defini un X prea prost ca sa apartina grupului nostru, atunci grupul nostru are niste probleme teoretice foarte grave, si anume in principal faptu’ ca nu-i un grup constituit rational, ci emfatic. Sigur, este posibil ca definitiile si valorile lui fundamentale sa poata fi rescrise lasind emfaza afara si lasindu-l un grup autentic, da’ nu exista nici o garantie in acest sens : se poate preabine sa nu se poata. Caz in care diferenta intre o subcultura formata din cinci eleve de liceu cu figurile lor proprii si asta a noastra e pur imaginata, de catre noi (tot asa cum echivalentul diferentei din punctul lor de vedere e imaginat de catre ele).

Sau cu alte cuvinte : problema celor o suta de "destepti" este ca daca ar chiar fi destepti n-ar fi doar o suta. Dar cum ei sunt fix o suta-i clar ca n-au cum fi de-adevaratelea destepti. Asta-i tot.

In speranta ca v-am fost de folos, pe data urmatoare!

———
  1. Aceasta discutie se refera strict la situatiile in care lipsa de cvorum nu are nici o importanta. In situatiile precum referendumul pentru demiterea presedintelui in care cvorumul are importanta solutia corecta poate fi dimpotriva, neprezentarea la vot intru invalidarea scrutinului. Eu de exemplu nu intentionez sa votez tocmai pentru ca nu consider respectivul demers legitim si mai ales nu-l consider expedient. []
Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

28 Responses

  1. Din ce deduc, articolul atinge următoarele două aspecte pe care eu le consider esenţiale:

    1. Problema prostiei generale versus prostia într-un anumit domeniu. La modul că o persoană bună la chimie poate fi slabă la română sau la politică. Subiectul e doar atins (nu e dezvoltat) aşa că nu o să discut pe marginea lui.

    2. Definiţia dată prostiei:

    Totusi, pentru a fi utila o definitie trebuie sa ne ingaduie sa facem predictii. Sub acest aspect singura definitie functionala a prostiei este statistica : dindu-se un eveniment viitor si-un set posibil de reactii la acel eveniment, prost e acela care are sanse egale sa aleaga oricare reactie dintre cele posibile.

    care este, în opinia mea, incorectă. Oamenii proşti prezintă multe particularităţi specifice clasei lor. De exemplu faptul că sunt uşor de manipulat. Sigur că, luând un prost izolat, definiţia se aplică la nivelul lui. Dar într-o masă de 10 oameni în care primii 5 votează cu X ai şanse mult mai mari ca şi restul să voteze cu X dacă cunosc cum au votat primii.

    Asta înseamnă că dacă laşi nişte proşti de capul lor ei vor vota într-adevăr la întâmplare dar dacă există un interes să-i manipulezi o poţi face relativ uşor presupunând că ai la dispoziţie instrumentele necesare (un post de televiziune poate avea o influenţă simţitoare).

    La primele alegeri prezidenţiale de după '89 am avut mulţi candidaţi însă voturile nu s-au repartizat uniform. Unii au primit multe sau foarte multe voturi, alţii puţine sau foarte puţine. Mi se pare o explicaţie mult mai rezonabilă aceasta cu influenţa mass-mediei decât cea cu numărul insuficient de proşti. Pentru că, totuşi, câteva milioane de votanţi înseamnă foarte mult raportat la - să zicem - 7 candidaţi...

  2. Mircea Popescu`s avatar
    2
    Mircea Popescu 
    Thursday, 19 July 2012

    Teoria asta cu manipularea sufera de-o problema de principiu si una mai de implementare.

    Cea de principiu este aia ilustrata de valetul vicontelui de Valmont :

    You know better than me, sir. It's easy enough making them do what they want to do. It's trying to get them to do what you want them to do that gives you a headache.

    Desi si manipularea asta... are niste limite ale ei.

    Mai departe, problema de implementare : votul se desfasoara in aceeasi zi. Cum sa stie cei cinci de pe urma ca cei cinci dinainte au votat nustiucum ? Faptul ca azi declara niste oameni ca miine vor vota intr-un anume fel are numai acea importanta pe care-o au respectivii, si ea tot subiectiv survine deci practic nu se schimba nimic in discutie din directia asta.

    In fine, chestia cu televiziunea : ideea ca oamenii voteaza cu X pentru ca "ii dat la televizor" imi pare similara cu ideea ca oamenii se uita la tite pentru ca-s date la televizor. Sa vezi chestie, daca nu s-ar da la televizor tite interesu' oamenilor pentru aceasta parte a anatomiei feminine complet arbitrar aleasa ar disparea, si s-ar uitat toti la urechi, ca arabii, sau la genunchi ca morosenii. Un simbure de adevar sigur ca este aici, privind larg istoria omenirii diversele obiceiuri se invata. Totusi, ideea ca un prapadit de post de televiziune are atita ancora-n real cit sa impinga lumea pare ciudata. Un scatiu sigur ca-i ditamai casalotul din punctul de vedere al furnicutelor si musculitelor cu care se hraneste el, si chiar daca are putere de viata si de moarte asupra lor tot nu-i el sursa ploii ori a vremii bune. Cam asa si cu televiziunile, imi pare.

  3. În primul rând să notăm că nu ai contrazis direct teoria mea cu manipularea ci ai ridicat o obiecţie la ea, legată de dificultatea de-a o implementa în practică, adică ai dat cel mai bun răspuns posibil imo.

    Obiecţia ta e şi ea dificil de combătut. Dar faptul că e foarte greu sau costisitor să manipulezi o mare masă de oameni nu înseamnă că acea masă de oameni nu suferă de defectul de-a fi manipulabilă.

    Iar pe anumite porţiuni sau segmente lucrul acesta se vede cu ochiul liber. Spre exemplu, în lipsa acestei puteri manipulatorii a televiziunii, probabil marea majoritate a reclamelor televizate (deci cu scop comercial) şi-ar pierde raţiunea de a exista.

  4. Mircea Popescu`s avatar
    4
    Mircea Popescu 
    Thursday, 19 July 2012

    Problema nu-i ca massa ar fi sau n-ar fi manipulabila, sau ca-i costisitor sau necostisitor. Problema e sa arati ca faptu' ca-i manipulabila e un lucru "rau", respectiv ca-i posibil s-o manipulezi in directii arbitrare. La prima vedere massa se lasa manipulata doar spre bine. Maninci calule ovas merge, caci calule cuie nu merge.

    Oamenii nu cumpara Pepsi pentru ca ei nu vor sa cumpere Pepsi. Oamenii cumpara Pepsi tocmai pentru ca vor sa cumpere, reclamele pot fi o scuza sau o reamintire sau alte multe, da' chestia s-a dovedit clar si lamurit cu ocazia incercarilor de "manipulare subliminala" : rezultate nule-n orice directii pe care "manipulatu'" nu le intentiona oricum.

  5. E greu să-l faci să bea ce nu vrea el. Dar mă întreb cât de greu e să-i induci ideea că el vrea să bea cutare produs? Sau să voteze cutare candidat? Unde, apropo, e mai uşor, că de vrut să voteze (adică să-i meargă bine în viitor) tot vrea, doar că nu ştie care-i mai bun.

    Parcă firma ce făcea vaccinuri contra gripei aviare a câştigat o grămadă de bani. Până la urmă n-au prea fost cazuri...

  6. Mircea Popescu`s avatar
    6
    Mircea Popescu 
    Thursday, 19 July 2012

    Pai astea-s niste curiozitati pina la urma si legitime si bune motive pentru un masterat in comunicare, publicitate, alea. Bine, la o universitate serioasa vorbind.

    Totusi, afacerile de tepuirea statului nu-s nici intr-un fel similare cu electoratul. Cine-a votat sau unde aranjamentul ala ?

  7. Vontantii prosti nu voteaza aiurea in mod egal ci ala care a fost cel mai bine promovat in media.

  8. Mircea Popescu`s avatar
    8
    Mircea Popescu 
    Thursday, 19 July 2012

    Asta e teoria cu care media usureaza buzunarele fraierilor dispusi s-o crediteze.

  9. Pe mine nu mă convinge absolut deloc teoria cu manipularea. Oamenii aleg una din {x1, x2, ..., x5}, punct. Cum au ajuns să aleagă nu prezintă relevanță din punctul de vedere al statisticii, singurul aspect important fiind ăla că fiecare consideră mai bun un anume xi la momentul t. Mai degrabă s-ar putea arăta că preferințele votanților oscilează în timp, fenomen care rezultă tocmai din randomness, adică din „prostie”.

    Deci nu numai că e discutabil faptul că manipularea e un lucru „rău”, dar e bine stabilit faptul că în general campaniile sunt mai puțin orientate către sporirea vizibilității (mai ales în cazul candidaților deja cunoscuți) și mai mult spre zisa manipulare. Și cum toate opțiunile încearcă să inducă feedback-ul (negativ?), atunci singurul criteriu de alegere rămâne din punct de vedere statistic tot cel stabilit inițial. Cu alte cuvinte campania e și mai puțin utilă decât votul, n-au n pămpălăi cum să schimbe distribuția votanților prin manipulare.

    Deși analizând dezbaterile Kennedy vs. Nixon, mulți ar susține contrariul; dar na, oricum sistemul electoral din State e oleacă dubios de felul lui, iar faptul că 2 < 5 s-ar putea să aibă și el ceva efecte.

  10. Atunci cum plm e PSD la putere.

  11. PSD n-au ajuns prin vot popular nici la guvernare și nici să aibă majoritate parlamentară. Ceea ce spune ceva despre legitimitatea lor în ambele cazuri, da' na, asta-i altă poveste.

  12. Si Ilici presedinte?

  13. Mircea Popescu`s avatar
    13
    Mircea Popescu 
    Thursday, 19 July 2012

    @spyked In aceasta discutie singurii unsi ai domnului asa zicind sunt cei cinci. Ei secreta realitatea in care se desfasoara operatia de votare, si deci o dezbatere intre ei e printre acele instrumente care ingaduie nu alegerea alegatorilor, ci tocmai instituirea realitatii in care ea se desfasoara. Cine "este" Nixon ? Cel ce se vede vorbind, si mai cu osebire cel ce se vede vorbind cu altul pe potriva lui.

    @Freud Cum a fost si PNL la putere : intr-o alianta. Ce legatura are asta cu ce discutam noi ?

  14. Era legat de prostii voteaza asa aiurea fara influenta media.

  15. calmogen`s avatar
    15
    calmogen 
    Friday, 20 July 2012

    http://www.youtube.com/watch?v=8keaBiMjY1Y&feature=related

  16. Mircea Popescu`s avatar
    16
    Mircea Popescu 
    Friday, 20 July 2012

    Mai bine sa bagam esarfe pe cur in hipstari.

  17. Constantin`s avatar
    17
    Constantin 
    Friday, 20 July 2012

    Nu exista vreo corelatie intre prostie si exprimarea votului. Inca din secolul trecut, nu conta cine vota ci doar cine numara, iar astazi conteaza doar cine anunta.

    Electorii nu sunt si nici nu pot fi prosti sau destepti, ci doar electori. Votul exprimat reprezinta o expresie a drepturilor si a vointei lor si nu a inteligentei lor.

    Prostia nu este decat o adaptare inadecvata la realitatea sociala/realitatea obiectiva, deci doar o problema de conservare. Ignorantii pot fi manipulati din/pentru diverse motive, la fel cum intelectualii pot fi cumparati la kilogram pentru a asigura perpetuarea unui anumit regim.

  18. calmogen`s avatar
    18
    calmogen 
    Friday, 20 July 2012

    ei, sa nu vorbim de funie...(siret,cordon, coarda...yeah, string, esarfa..)

  19. Mircea Popescu`s avatar
    19
    Mircea Popescu 
    Friday, 20 July 2012

    Lol sec.

  20. calmogen`s avatar
    20
    calmogen 
    Friday, 20 July 2012

    "Bai Cocosila, tu esti baiat destept, da' esti cam prost...".
    E insuportabila atita risipire....

  21. terminator`s avatar
    21
    terminator 
    Saturday, 15 September 2012

    Sa fiti lichele / sardele / zabrele /------cordele si sfere de..............

  22. Mircea Popescu`s avatar
    22
    Mircea Popescu 
    Saturday, 15 September 2012

    Voi doi va cunoasteti ?

  23. Mircea Popescu`s avatar
    23
    Mircea Popescu 
    Friday, 22 May 2020

    The fundamental problem with this quaintly naive approach to things is that idiots aren't randomly distributed ; they consensus towards a single stupidity, making sure any ship they're on always sinks.

  1. Sa explicam clar si lamurit de ce nu-i o problema faptul ca voteaza prostii pe Trilema - Un blog de Mircea Popescu-...

    "In speranta ca v-am fost de folos, pe data urmatoare!"

    Ca tot se discuta pe-aici si prin atitea alte locuri....

  2. 25
    Adnotated words of wisdom on the topic of online fraud pe Trilema - Un blog de Mircea Popescu. (via Pingback)
    Tuesday, 4 December 2012

    [...] of the members of the electorate has but scant impact on the election results, as explained (in Romanian). [↩]Also incidentally, the main reason why “trolling” has such cultural [...]

  3. [...] of the members of the electorate has but scant impact on the election results, as explained (in Romanian). [↩]Also incidentally, the main reason why "trolling" has such cultural importance and [...]

  4. [...] Lady Luck and let it rest. [↩]There's this ancient observation, which we'll credit to the valet of the Viscount of Valmont, that "It's easy enough making them do what they want to do. It's trying to get them to do what you [...]

  5. [...] blow up a gunpowder warehouse -- provided, of course, the gunpowder isn't wet. [↩]Let alone anything like the naive might imagine -- and yes, by naive I mean me. [↩]Sudden collapse requires foreign invasion ; but who'd be [...]

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.