Albert Nobbs

Saturday, 14 July, Year 4 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

janet-mcteer-tits

Reusita pereche de tite din ilustratia supra este oferita cu generozitate de Janet McTeer, o englezoaica ce-a mai jucat in inca si mai reusitul Tide Land (ea era acolo baba nebuna). Aici face un rol neverosimil si stupid, de travestita caloasa, zugrav in viata publica, prin Dublin-ul anilor 1850.

Din capul locului trebuie spus ca filmuli e de-o imbecilitate trista. Asa colectie de stereotipii calpe, falsificari istorice si proiectii nenumarate a imbecilitatii si limitarii unui grup de ignoranti asupra lumii inconjuratoare nu s-a mai vazut, sau cel putin eu nu am mai vazut. Aparent grupul de sonati cu probleme de integrare in rolurile sociale ale genurilor are impresia ca detine monopolul pe "ignoranta", in sensul ca nu mai trebuie sa citeasca si sa se informeze, istoria nu mai conteaza, cum sunt lucrurile-i irelevant : cine-i contrazice pe ei "is iiiignorant" in vocea plinsa a personajului Michael Jackson din South Park si gata, victorie. Indiferent cit de eronate le-or fi plasmuirile si inchipuirile - ca indiscutabil cu realitatea nu au nimic de vazut - faptu' ca-s ale lor e suficienta intemeiere. Si restu's iiiiignoranti!

Deci, dragi imbecili : nu a existat o femeie travestita in barbat jucindu-si subteran rolul prin societatea irlandeza a finalului secolului 19. Nici vorba, nici poveste, nici in gluma si nici in joaca asa ceva nu poate trece de fapt. La fel de bine putem propune teorii egal de absurde cum ca de exemplu negrii din Africa is niste oameni seriosi si muncitori, pe care colonialismul i-a impiedicat de la a se ridica din mlastina in care - iata - inca zac si azi, o suta de ani de la descolonializare. Ba chiar o duc mai prost decit pe vremea cind erau asumat ceea ce sunt ei buni si potriviti sa fie-n fapt : sclavi.

Chiar si asa, rolul fictiunii-i sa fictioneze, si-atunci faptu' ca vine cineva si ne propune un imaginar stat al negrilor, prosper si industrios, in Africa neagra poate fi - cinematografic - acceptabil, oricit de existent ar fi asa ceva in realitate si-n istorie. Faptul ca cineva ne propune sa urmarim o femeie in rol de barbat - una! - prin periferia Imperiului poate fi - tot cinematografic - acceptabil. Da' sa-mi zici tu ca aia dormind cu un barbat in pat se da de gol si barbatul ala e de fapt tot femeie... draga. Va credeti in Venetia leat 1400 ? Una-i sa-mi zici ca arunc un ban pe geam si-o lovesc cu el in cap pe fata ai' de sta cu spatele ceea ce o excita in asa masura ca-mi suna la usa imbracata cum se vede. Da' daca pe urma-mi spui ca mai arunc inca una si-o lovesc in cap si pe cealalta, care si ea intimplator trecea tot pe acolo, si care idem se excita si idem suna la usa deja am iesit din fictiune si cinema si-am intrat in pura imbecilitate masturbatorie.

Ceea ce acest film chiar si este. Exista un contingent de tineri nelumiti cu idei complet straine de realitate, formate de un grup de exploatatori al imbecilitatii lor in scopuri politice. Acesti tineri au nevoie de material cu care sa-si faca, mental, laba. Faptul ca Glenn Close, la apusul unei cariere frumoase, condescende a juca in pornografie, si inca pornografia cea mai josnica pentru ca serveste idiotenia, nu lenea, cum o serveste cealalta, mi se pare si trist pentru noi si umilitor pentru ea. Ar fi fost infinit mai nobil sa apuna muritoare de foame ca Hedi Lamarr decit sa se preteze la asa injositor negot.

Rolul nici macar nu-i iese bine, sa poti zice ca "rezista prin cultura" sau ceva cacaturi. Ori pentru ca e imposibil ori pentru ca ea a cam obosit si si-a cam terminat rezervele, Albert Nobbs arata vopsit pe o bucata de carton pe care-o femeie batrina si obosita o poarta-n spate.

Sunt un om mai sarac sufleteste chiar daca mai bogat intelectual pentru ca am privit acest film, si de nu se intimpla sa ma distreze pina la incintare ignoranta semenilor probabil ca ma intrista experienta. Asa pot zice ca m-am distrat in mine, cum te distrezi vazind o ceata de ignoranti infumurati ca-si dau asigurari ferme despre cit de sanatos e sa maninci rosii cu tacimuri de plumb : prostia e, pina la urma, autolimitativa, si verificarea-n fapt a acestui adevar binedispune.

Da' daca n-aveti conformatia interioara potrivita ca sa va binedispuna nu faceti gresala.

———
  1. Albert Nobbs, 2011, de Rodrigo Garcia cu Glenn Close. []
Category: Trilematograf
Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

2 Responses

  1. Albert Nobbs pe Trilema - Un blog de Mircea Popescu-...

    Un film prost....

  2. [...] you thought I peddle cheap substitutes here ? I don't, I leave that to her & comp. [↩]Albert Nobbs, n. ed. [↩]With a kid in tow, of course, of course, it is after all made in soviet lands -- [...]

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.