Tezele noului socialism american

Wednesday, 02 June, Year 2 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

Totul a pornit de la o discutie pe twitter cu Lucian Mogosanu. Poate ca merita sa priviti cele zece minute de propaganda de la care au pornit discutia, daca n-aveti ce face cu zece minute. Nu sunt neaparat necesare pentru a urmari articolul, da' nici nu vaz la ce pot sa strice. Apa sfintita.

Pe scurt teza, ilustrata cu desene, ca pentru prosti - pentru ca, stupoare, prostilor se si adreseaza - este ca in niste asa presupuse domenii de activitate "creativa" nu exista o legatura directa intre salarizare si performanta. Ci chiar dimpotriva, o legatura inversa.

Cica s-a si demonstrat, cu oaresce "studii". Prima observatie care se impune este ca din punct de vedere stiintific nici vorba de asa ceva, si vocea din film vorbeste pe aer.

A doua observatie este ca cele postulate sunt adevarate intr-o felie foarte ingusta (ca valoare) din munca cu capul. E drept ca daca tipi la o secretara toanta ea nu va fi in stare sa deie nici rezultatele alea modeste care te-au facut sa tipi la ea in prima faza, ca se sperie si nici cum o cheama nu mai stie.

In general, in ce priveste personalul neesential - acei office drones - roboteii de birou, care se invart in tricourile si bluzitele lor "bizniss" prin hale de birouri luminate cu neoane si pavate cu mocheta de plastic, fara ferestre si fara alte ingerinte ale organicului sau naturalului observatia este adevarata. Intr-adevar, daca-i platesti mai mult lucreaza mai putin si mai prost. Trebuie platiti exact la limita subzistentei, si nici o centima in plus, ca sa le fie clar in tot momentul ca ratele la masina (pe 5 ani) si la casa (pe 30), nevasta, prietenii, mancarea si ratiunea de-a fi le depinde tot mereu de raportul in curs, de evaluarea de la sfarsitul lunii, de proiectul cutare si de bunavointa celor 5 sau 10 sefi per cap de furajata. Asa este.

Si prosti cum sunt, se lasa si convinsi sa-si puna cu totul viata, jugulara, totul in mainile proprietarului lor. Prieteni, doar colegii de birou. Merita, stapan de corporatie fiind, sa cheltui niste bani cu "team drinkuri" daca ce obtii in schimb e completa desocializare a fiecarui angajat. Cu cat el are mai putine retele de suport in afara firmei, cu cat e mai dependent de firma, cu atat e mai exploatabil. Si-l poti stoarce linistit.

Dar dincolo de aceste oi, care de fapt nu intereseaza pe nimeni (sau ma rog, nu intereseaza pe nimeni dincolo de stiinta mulgerii si tunderii eficiente), teza este fundamental falsa.

Hai sa rationam cu capul. Intre un angajator care-mi ofera 5% din vanzari si un angajator care-mi ofera 10% din vanzari, unde credeti ca am sa lucrez ? Pentru ca asta-i marele secret pe care propagandistii de serviciu il eludeaza : in cea mai mare parte, castigurile mari sunt asigurate de participatii la venit, stock-options si alte valori relative, si nu prin salarizare directa. Amanunt pe care oitele corporatiste nu au, bineinteles, de unde sa-l cunoasca, ei n-au fost acolo.

Obiectia directa si imediata este ca vai, dar voi alege poate seful cu 5% daca in schimb nu ma injura. Poate ca ala cu 10% e un fel de Vranceanu-Firea, ma intreaba zilnic daca am muci in freza.

Ei bine, nu. Nici vorba. Nu se pune problema de asa ceva, la acel nivel. Intre oamenii adevarati politetea cea mai adevarata este regula, nu se pune problema de grobianisme de-astea. De fapt, un punct care ar trebui scris cu foc in mintea oricarui angajat e ideea simpla ca daca seful te trateaza prost, fara indoiala esti angajat pe post de sclav. Cu un tip facand o munca adevarata nu si-ar permite niciodata.

In rest, ramane tot cum o fost, din veac : daca ai facut un milion prin mine si nu vad pe masa macar jumatate de milion, de maine ai un nou competitor pe piata. Simplu, nu ?

Pentru ca in continuare jocul se joaca pe bani. Iar cei suficient de naivi, sau de tonti, sau de spalati pe creier sa creada altceva au, precum toate animalele, o valoare contabila. Pentru ca, in continuare, daca nu-i faci tu pe ei, te fac ei pe tine.

Poftiti la discutii.

Category: SUA care este
Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

29 Responses

  1. Na, din nou o zic, principial e destul de limpede. Dar mă opresc asupra bucății de mai jos:

    Obiectia directa si imediata este ca vai, dar voi alege poate seful cu 5% daca in schimb nu ma injura. Poate ca ala cu 10% e un fel de Vranceanu-Firea, ma intreaba zilnic daca am muci in freza.

    Problema aici e că tratamentul din partea șefului/colegilor/atmosfera la locul de muncă e doar unul din cele ț motive pentru care un individ ar putea să aleagă între a se angaja acolo și nu dincolo. Eu o să merg pe un alt exemplu, care mie mi se pare oleacă mai pragmatic:

    Fie doi angajați pe două posturi identice din domeniul IT (deja am particularizat cum nu se poate aici, dar dacă e să ne raportăm la ce bani s-au rulat în IT în ultimii ani, cazul ăsta particular contează), Gigel și Ionel. Gigel lucrează la o companie oarecare A în timp ce Ionel lucrează la concurență, să zicem B, și, pur întâmplător, Gigel are un salariu (poate chiar semnificativ) mai mare decât Ionel.

    Ceea ce va aduce lucrurile în favoarea lui Ionel pe termen lung este faptul că, deși are salariu mai mic, se lovește de un set de tehnologii întâmplător mult mai ieftine și mai dinamice (say, Unix world) decât Gigel, căruia corporația îi bagă pe gât aceleași produse Microsoft (a se înlocui după bunul plac al fiecăruia) cu care s-a obișnuit tot americanul în ultimii 20 de ani. Rezultatul e că în 2, 3, 5 sau 10 ani, corporația A îl va arunca pe Gigel la gunoi fiindcă nu știe altceva decât Microsoft (iar mediul IT își schimbă obiceiurile într-un ritm amețitor), în timp ce Ionel se va putea angaja mai târziu pe un salariu de două-trei ori mai mare decât cel inițial, fiindcă a știut ce și cum să prioritizeze.

    Admițând din capul locului că Ionel nu poate prevedea viitorul, putem să spunem că a fost ceva mai inteligent decât Gigel, prin simplul fapt că a ales un loc de muncă ce i-a oferit ocazia să se dezvolte ca și specialist în domeniu as opposed to a better pay, care-i un cost de oportunitate cu efect motivațional *intotdeauna* pe termen scurt și *doar* pe termen scurt, categoric. Ăsta-i un motiv concret pentru care un angajat poate să plece din compania „de succes” a lui pește prăjit în alt loc, pe bani mai puțini. Bottom line: Gigel se angajează secretară (grav), Ionel rămâne pe o plată de același ordin de mărime în industria IT.

    Și pentru a încheia într-un mod cu totul abstract-matematic: corelația dintre plată și eficiența angajatului e liniară doar pe porțiuni înguste, particulare, în același mod în care li se predă și săracilor copii la liceu cum că fenomenele economice ar fi liniare. Uite că ele de fapt nu-s, iar asta se vede cu ochiul liber în viața reală.

  2. Mircea Popescu`s avatar
    2
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 2 June 2010

    De facto prin exemplul tau tu compari doi indivizi fundamental diferiti : un om slab platit cu un berbec bine platit. Sigur ca daca iei in considerare ori potentialul, ori actualitatea pe-un interval de timp suficient de lung, omul va depasi ovina la castiguri, si de departe.

    Deci da, intotdeauna e mai bine sa fii om, chiar daca asta inseamna 0 bani pe masa, azi. Motiv pentru care din principiu start-upurile sunt alegeri mult mai bune decat joburile, pentru oamenii din IT. Chestie discutata si la articolul despre impozite.

    Singurul motiv pentru care te poti si gandi la asa exemple (care sunt extrem de improbabile, intr-o distributie naturala) este ca in Romania piata este inca foarte rigida si ineficienta. Nu va dura.

  3. cam asa e

  4. Hai sa ne intoarcem putin la noul socialism romanesc.
    Prin 2005, verificata pe propria mea piele, era o chestiune numita ``participarea salariatilor la profit``. Aveam rubrica speciala in fluturasul de salariu !!! Iata o masura de sorginte liberala cu care sunt perfect de acord (am mai spus de multe ori ca accept UNELE idei liberale PRAGMATICE, fara a deveni un adept al liberalismului extremist).
    Care erau avantajele ? Pai, pe linga cele exprimate de tine aici, cheltuielile respective erau deductibile, incurajind astfel patronii sa nu mai umble cu chestii negre. Ce s-a intimplat ulterior ? Ei bine, la un moment dat chestiunea asta a disparut din prevederile Codului fiscal. Nu mai stiu exact cind, am sa fac niste sapaturi. De asemenea nu vreau sa vorbesc prostii inainte de a afla exact ce si cum, dar nu cumva inainte de incompetentii de azi guvernul a fost condus de un liberal ?
    Poate cineva sa raspunda CIND a disparut aceasta prevedere din Codul fiscal si cine este minunatul autor ?

  5. Cand au inceput anunutrile de greva ale bugetarilor, am auzit cu totii zile si saptamai de-a randul aceleasi plangeri si nemultumiri: salariile sunt mici, trebuie sa platim ratele, facturile, etc., etc. . Spuneam atunci ca nu am auzit niciun (stiu ca te enerveaza "nici un" scris legat, nu trage :) ) profesor si niciun medic sa vorbeasca despre cat valoreaza munca sa. Exista meserii in care impactul celor care o practica asupra altor cetateni este foarte mare. In acest caz, a vorbi despre valoarea muncii unei persoane mi se pare o conditie necesara intr-un mecanism functional. Stiu, teoria este intotdeauna frumoasa. Dar asta am invatat eu de la primul interviu pe care l-am dat pentru televiziunea la care lucrez acum. Deci sunt oameni care merg dincolo de teorie. Raportandu-ma in continuare la experienta mea personala, nu castig extraordinar, dar relatia cu sefii este una deosebita si am posibilitatea de a evolua pe plan profesional. Sau sa incerc altceva.

  6. @spyked
    Deci tu ești de acord sa câștigi jumate din salariul lui peste acum pentru a primi dublu peste 20 de ani ??!

  7. Mircea Popescu`s avatar
    7
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 2 June 2010

    @Marian S Da, unele, si anume, pica para malaiata, alea.

    Participarea salariatilor la profit e un nonsens. Participarea unora, nu a tuturor. Ce-i aici ?!

    @Teo Da' nu trag lol. Io-s cu libertatea de expresie, alea.

    Buna chestia cu valoarea, nici eu n-am auzit pe nimeni sa discute chestiunea, si pana la urma e fundamentala. Sa ma platiti mai mult pentru ca va aduc beneficii de milioane, fata de sa ma platiti mai mult ca am rate/copii/datorii/prostii...

    Ba, mint. A fost un interviu in Cotidianul parca, al unui fost cantaret care se plangea ca el a adus un milion la buget in impozite si astia il cauta de sute de dolari la pensie.

    @Dr.A Tu joci alba-neagra cu cititorii mei ? :D

  8. Adevarat ai scris !

    Eu cred ca toata treaba pleaca din protap , adica pentru ca unii nu pot vor sa fie socialism , adica sa se speteasca altii sa munceasca pentru ei .

  9. Chestia cu valoarea muncii prestate in societatea de azi (nu doar in Romania) e ca in bancu` ala al tau cu un tablou si doi evrei. Dupa parerea mea singura munca cu valoare intrinseca e munca campului. Si binenteles, cea mai prost platita.

  10. @Dr. A:

    Eu nu sunt de acord să câștig jumate din salariul pe care l-ar avea altul doar pentru a primi dublu peste 20 de ani, *punct*.

    Uite că mă repet: eu sunt de acord să lucrez într-un mediu care scoate din mine mai mult decât o mașină de bătut la taste, chiar dacă asta înseamnă să lucrez pe jumate din salariul pe care l-aș avea într-un loc care mă vrea mașină de tastat. Vrei un exemplu concret? Păi uite, mediul universitar din România: asistenții din facultățile de inginerie lucrează pe salarii mult mai mici decât în industrie, dar se mențin fără probleme pe linia de plutire, în timp ce unul care pleacă direct în producție nu poate rezista mai mult de 5 ani (în cazul cel mai fericit) cu specializarea într-o tehnologie la modă. Asta peste tot, de la mecanică la computer science.

  11. Mircea Popescu`s avatar
    11
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 2 June 2010

    @romania inedit Cam pe-acolo.

    @adi Depinde cum exact definesti valoarea intrinseca. Eu privesc valoarea in termeni de substitutie. Daca X e un substitut perfect pentru Y, atunci val(X) = val(Y).

    @spyked Un factor pe care cam prea putina lume il ia in considerare.

  12. Si ce substitut ai pentru paine? Zic paine in sens generic (hrana). Si sa fie fara E-uri, conservanti si djuvanti. He, he!

  13. adjuvanti, na ca acu` mi-a iesit!

  14. Mircea Popescu`s avatar
    14
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 2 June 2010

    A, pai nu pe categorii zic substitut. Painii facute de X ii poti substitui painea facuta de Y. Faptul ca nu necesita cine stie ce tehnologie o face un domeniu foarte usor de substituit, si deci are valoare mica. Painea este "commodified", nu mai are cum sa aiba valoare adaugata mare intr-o economie functionala.

  15. Intr-o economie functionala, corect. Care nu mai are mult de trait, zic unii.

  16. Mircea Popescu`s avatar
    16
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 2 June 2010

    Ei, da. Placinta din ceruri e o tema de agitatie cel putin de-acum 500 de ani incoace.

    Uite ca inca n-o cazut. Da' generatie dupa generatie o avut impresia asta foarte auto-flatanta, ca cu ei se termina lumea. Rabelais gandea la fel.

  17. Lumea poate nu, dar petrolul sigur. Si daca nu gasim repejor un "substitut"...

  18. Mircea Popescu`s avatar
    18
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 2 June 2010

    Da mei. Problema cu lumea e ca uita foarte usor. Pentru 99,99% din istorie, omul a trait bine mersi fara petrol. Tot asa cum pentru 19 ani si sase luni pensionarii au trait bine mersi (ma rog, sa nu insistam) fara aia 15% in discutie astazi. Pe care i-au primit fix anu' trecut.

    Sigur ca daca tre' sa renunti la ceva ti se pare ca-i sfarsitu' lumii. Da' uite ca de voie, de nevoie, renunta nenumarati oameni la nenumarate lucruri in fiecare zi, si de-aia tot traiesc oameni pe lume.

    C-asa-i viata.

  19. Nici eu nu zic ca vine sfarsitul lumii. Si chiar daca vine (in sens biblic) nu putem stii cand.

    E adevarat ca oamenii au trait si fara petrol, da` prea bine n-au dus-o, si nici nu erau asa multi. Cand s-o termina, n-avem incotro, ne vom adapta, dar probabil socul va fi teribil si pentru majoritatea va echivala cu sfarsitul lumii. Una e sa cazi din caruta si alta dintr-un BMW la 200 km/h.

  20. Mircea Popescu`s avatar
    20
    Mircea Popescu 
    Thursday, 3 June 2010

    Bun, da' economia poate ramane bine mersi functionala si dupa aia. Cel putin in principiu.

  21. Ar putea. M-am grabit sa zic ca-i pe moarte, am vrut sa dramatizez un pic. Dar va fi foarte greu oricum. Petrolul are atatea utilizari incat va fi aproape imposibil sa i se gaseasca un inlocuitor in fiecare domeniu, cel putin pe termen scurt/mediu.

  22. Privind dintr-un alt punct de vedere (și uite că s-a găsit de unde să răsară pozitivistul), dispariția totală a petrolului va fi o motivație destul de bună să găsim o dată alternativa aia eficientă. Eu zic că-i pe vine, atât doar că nu și-a dat drumul încă.

  23. Mircea Popescu`s avatar
    23
    Mircea Popescu 
    Thursday, 3 June 2010

    Pe mine nu ma impresioneaza deloc chestia cu petrolul.

    Deci bun, nu se va mai putea umbla cu masina personala, de aiurea, 100 km pe zi, pana la "servici". PERFECT.

    Transportul va trece pe trenuri, electrice, lemingii vor trece pe metrou/tramvai, electrice, plasticele vor trece pe metan/mentanol, iar masinile vor redeveni ce erau de la bun inceput, inainte de apucatul de Ford : niste bunuri de lux. PERFECT.

    Chiar nu vaz problema. Si ca bonus, mie-mi place calaria. E un sport nobil, intareste caractere.

  24. ``Hai sa rationam cu capul. Intre un angajator care-mi ofera 5% din vanzari si un angajator care-mi ofera 10% din vanzari, unde credeti ca am sa lucrez ? Pentru ca asta-i marele secret pe care propagandistii de serviciu il eludeaza : in cea mai mare parte, castigurile mari sunt asigurate de participatii la venit ...`

    Extras din articol. Text de Mircea Popescu.
    Pai eu ce mama dracului am zis ?????

    Eu n-am sa te intreb, cum e moda acum, daca ai mancat ceva stricat inainte de a scrie comentariul cu numarul 7. Cred totusi ca e un oarecare deranj in creierul matale. Faci abuz de vorbe si nu mai stii ce ai zis cu exact citeva minute mai inainte.

    Sau ai aflat cine e marele autor al prostiei, cumva ? Nu ne spui si noua ?

  25. Mircea Popescu`s avatar
    25
    Mircea Popescu 
    Thursday, 3 June 2010

    Castigurile MARI bre. Alea mari. Aia care castiga un milion pe luna, nu castiga milionul salar. Il castiga participatii la venit, il castiga din convertibles si alte asemenea vehicule.

    Nici nu se pune problema, nici nu se poate pune problema ca femeia de servici, secretara, negrisorii de pe plantatie sa participe la venit. Ca ei sunt absolut dispensabili, si li se gasesc urgent inlocuitori. Pariticipatia la venit e rezervata celor de neinlocuit, care-s rareori 1% din personal.

    Deci traznaia aia cu impartit venitul la salariati e asa, un fel de economie de piata originala, marca FSN. N-are noima.

  26. Pai am zis eu undeva TOTI ? Sa mi se arate unde am zis asta !
    Normal ca numai unii pot lua. Si am avut parte de asa ceva, era modul in care patronul recompensa suplimentar efortul depus.
    Participarea la profit NU E SALARIU PENTRU TOATA LUMEA, dom` Popescu. Si e vorba de matematica pura: nu se ofera suplimentar SUMA de X ci PROCENTUL de Y din profit. Asa ca cei interesati pun osul la treaba ca sa iasa profitul acela mai mare. Si patronul facea o chestie LEGALA, nu se chema atunci ca da bani din buzunar, la negru.

    Totusi, observ ca nu vrei sa ne spui cine e desteptul care a anulat aceasta prevedere.

  27. Mircea Popescu`s avatar
    27
    Mircea Popescu 
    Thursday, 3 June 2010

    Mnoa hat. Mei, incep sa cred ca vorbim de chestii disjuncte, eu tin minte ca era o masura pentru toti salariatii, un fel de cuponiada avant la lettre. Da' adevaru-i ca nu mai retin asa clar, si nici n-am aici la dispozitie docomentele sa pot verifica.

    Deci habar n-am, hai cu ceva mai palpabil, un text de lege ? Ceva ?

  28. Si eu mai caut, nu gasesc decit Codul Fiscal asa cum e in vigoare azi.
    Repet, in 2005 exista si era cuprins in lege. Revin cu precizari, am cerut ajutorul cuiva care il are pe etape, asa cum a fost modificat in timp.
    Am eu o ciudata banuiala ca a fost modificat IN MAI RAU in timpul guvernarii taricene.
    DISCLAIMER: poate am ``bad sector`` in memorie, afirmatia de mai sus nu poate fi luata ca atare pina nu revin cu precizari.

  29. Mircea Popescu`s avatar
    29
    Mircea Popescu 
    Thursday, 3 June 2010

    Mei, ala de care vorbesc eu era la inceputul anilor 90, si probabil c-a fost desfintat inainte de Vacaroiu.

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.