Sa spargem buba

Thursday, 11 February, Year 2 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

Daniel Raduta, cu al carui website si, imi inchipui, poveste, ati facut cunostinta intr-un post anterior este un om bolnav.

Chiar daca este acum bolnav, el este de asemenea un om obisnuit, si inainte de-a afla ca e bolnav a dus chiar si o viata obisnuita, in anonimatul obisnuit, cu preocuparile obsinuite.

De ce scriu pe blog?
Posted by Daniel Raduta on 30 ianuarie 2009, 9:27 pm

Aud păreri pro şi contra blogurilor, speculaţii despre motivele unora sau altora de a scrie pe blog.Eu mărturisesc că unul din motivele principale pentru care mi-am făcut blog e ca sa fie citit de alţii. Acuma, de ce doresc sa fie citit de alţii? E vorba şi de o doză de vanitate, ca la toţi [...]

Blogul obisnuit despre care discutam s-a nascut prin 2008, si-a primit contributiile proprietarului lui din cand in cand, dupa cum munca, prietenii, familia ingaduiau ragaz, si inspiratia material. Ca orice blog obisnuit. Preocuparile sunt de natura "Gandesc ecologist; si la ce m-ajuta?", "Ce e cultura?" sau "Popularitate in blogosfera", ca la orice bloger obisnuit, si viata curge, calma, inainte.

Pana la un moment oarecare pe la sfarsitul verii, cand cetateanul obisnuit, bloger, amploaiat, sot si viitor tata a aflat o chestie cutremuratoare despre sine. Una dintre alea neplacutele, cu frica careia adorm femeile in gand, sanatoase fiind, una dintre alea la care barbatii nici nu se gandesc, ca n-ar mai putea adormi deloc. Una dintre alea cu nume complicate, limfo nustiucum si blasto nustiuce, una dintre alea de pe urma careia se moare. Repejor.

Blogul de asemenea se resimte, primind o singura postare in septembrie 2009, si aia chinuita. Ca si proprietarul, care trece, in vremea asta, prin chemoterapie agresiva (stiti ce-i, e atunci cand mananci bilute de otrava caustica de cate sase ori pe zi, pana ajungi sa-ti cada parul si sa-ti vomiti vezica biliara doar la vederea unei cani cu cafea cu lapte, si sa nu stii nici macar daca e noapte sau zi. E atunci cand nu poti sta vertical nici proptit de zid, e atunci cand simti exact de ce-i zice "focul vietii" si cum curge el incet, incet, afara din tine.), blogul isi vede moartea cu ochii. Sigur, zilnic mor miliarde de bloguri in toate partile, fapt pe care nimeni nu-l baga in seama, decat cel mult ca statistica, pentru a pastra coerenta cu perioada dinainte de-a muri ele, cand erau inca in viata, si nimeni nu le baga in seama ca "nu merita". Exact ca si pe proprietarii lor, de altfel.

Dar zeii au dorit altfel, in acest caz anumit, spre deosebire de toate celelalte. Brusc, blogul trece in administrarea competenta a unor profesionisti, brusc primeste bannere in Jurnalul National si recenzii pe site-ul Realitatea, capata widgeturi de tweetmeme si wp-auction, unde se ofera spre licitatie, intru ajutorarea omului Daniel Raduta, diverse obiecte. Complesit de atentie si trafic, blogul toarce fericit, iar fostul lui proprietar, bolnavul devenit resursa media declara excedat ca "nu e pregatit pentru atata atentie media".

Studiile de caz incep deja sa-si puna fundatiile pentru spreadsheeturile, prezentarile si vanzarile viitoare, prin titluri pompoase precum Daniel Răduţă case: How can Twitter, Facebook and blogs save the life of a man, scrise de oameni care nu stapanesc limba engleza in suficienta masura cat sa stie ca se zice "The case of Daniel Raduta" in contextul ala, limba engleza ingaduindu-si luxul si ingamfarea inimaginabile de-a avea topica proprie, independenta de topica limbii romane.

Pentru ca zeii nu sunt zei, zeii sunt MBDragan, adica niste oameni care au ales sa se joace de-a zeii. Zeii sunt o agentie de, stati sa citez, sa nu gresesc,

MB Dragan Agency for Tomorrow
You can call us an interactive agency but we think we are more than that. We are an agency for tomorrow. We like to partner with smart and innovative clients that share our values.

Domniile lor sunt prea divine pentru a-si cobora nivelul pana la a se exprima in limba romana, preferand pur si simplu sa-si redirecteze domeniul .ro pe cel .com si sa ne serveasca pasta asta. Din care inteleg ca dansii cred ca viitorul e al lor. Cu ce se ocupa ? Pai, sa vedeti,

Strategic online planning
While you may have already started doing a little bit of search marketing, a little social media presence or had already developed and updated your site there’s a lot you should plan for before the your investment pays off. You need the bigger picture, the integrated plan, the one that puts the pieces of the puzzle together and drives results faster.

Ce inseamna asta practic ? Pai inseamna ca angajeaza niste oameni, de preferinta fete, pe care le platesc ca sa duca oamenii cu vorba. Sa luam un studiu de caz, ca tot ni-s dragi. Eu dorm noaptea, dupa care ma trezesc, dupa care imi vad de afaceri, dupa care vin acasa, mananc, ma dau pe internet, pentru relaxare. Dumneavoastra probabil idem, va treziti, mergeti la servici, va mai relaxati poate si acolo putin pe internet, veniti acasa, mancati ceva, va mai relaxati pe internet, cam asta-i viata. Ei, spre deosebire de noi, ei se trezesc cand s-or fi trezind, merg la servici, unde intra pe internet, si interactioneaza cu noi, astia. Din lipsa de un cuvant mai bun, ne voi numi noi astia, fraierii.

Asa ceva fac de exemplu postacii de partid. Ei nu sunt niste oameni care intra intr-o discutie politica avand o opinie politica, pe care si-o sustin, cat au chef si rabdare, din dorinta de bine public. Asa ca noi. Ei sunt niste oameni care intra intr-o discutie politica avand o misiune, pentru a carei indeplinire sunt platiti. Asa, ca ei. Tot esafodajul se bazeaza pe aia ca noi nu ne prindem, privind la comunicarile unui postac de partid, sau a unei fete de agentie de piar noi nu ne dam seama daca-s oameni adevarati sau doar simplii agenti ai unui interes comercial. De fapt, performanta cu care se poate lauda MB Dragan, daca asa ceva ar fi de lauda, performanta aceastei agentii a brave new world-ului este ca a reusit sa creeze un mesaj perfect indiscernibil pentru fraierul mediu fata de un mesaj autentic. Au creat, cum ar veni, spamul perfect.

Si lumea il inghite habauca, da retweet-uri peste retweet-uri, pune pe blog intr-o veselie, pentru ca e pentru o cauza nobila, ceea ce-i adevarat, si pentru ca asa face lumea. Cu deosebirea ca lumea aia nu-i altceva decat lumea din jurul unei mese de alba-neagra : sunt cativa fraieri care vin cu bani si pleaca fara, si sunt 2-3-5-10 smecheri prieteni cu manipulantul-sef, care stau vesnic acolo si din cand in cand castiga. Cand unul, cand altul.

Se intampla ca spre deosebire de prietenii mei de pe internete, eu nu cred in abordarea asta a webului ca alba-neagra. Sigur, apreciez "strategia" cea nemaivazut de extraordinara de-a implementa cea mai veche metoda de stors fraieri din toate timpurile in online. Sunt chiar dat pe spate. Dar nu cred, in naivitatea mea, ca asa ceva e "for tomorrow". Nu e "for tomorrow", e "for the dogs", daca vi-e familiar idiomul.

Se intampla ca eu cred ca o comunicare facuta pe bani ar trebui sa fie marcata ca atare, iara nu sa se piteasca, mizerabil, in spatele "cauzei nobile". Se intampla de asemenea ca eu stiu ca baietii astia smecheri nu vor putea duce acasa ceea ce cred ei ca au in sac la ora actuala. Pentru ca lumea pur si simplu nu functioneaza asa. Sigur, intr-o tara normala copii ar afla in general chestiile astea de baza pe la 15-16 ani, dar acolo unde domneste hazardul moral nu-i mare surpriza sa vezi oameni la 20 si la 30 de ani inca confuzi.

Pentru ca Daniel Raduta nu-i o resursa in proprietatea "intreprinzatorilor", pe care s-o foloseasca ei cum pot mai bine, tot asa cum Rosia Montana nu-i o resursa in proprietatea intreprinzatorilor, la dispozitia "strategilor" scl. Daniel Raduta e un om, cu niste tristeti si cu niste bucurii, cu o slujba si cu un blog personal pe care se intreaba ce e cultura, cu o nevasta si in curand cu un copil. Iara Rosia Montana e un loc, cu niste oameni ingropati pe-acolo, in urma mortii lor care-a survenit ca pentru toti oamenii, si cu niste constructii ramase de pe vremea romanilor, care se intampla sa fie printre cele mai importante in domeniu din lume.

Chiar daca "fraierii pun botul", pentru ca sunt naivi, sau pentru ca au simtit pe propria piele ce inseamna, sau pentru ca inca simt si inca cred, pentru ca nu s-au vandut cu totul si n-au ajuns inca sa poarte un spreadsheet in dreapta pieptului si-un clipboard in capatana. Pentru ca inca sunt oameni, cum ar veni. Si oameni fiind, sunt speculabili, si iata ca se gaseste cine sa-i si speculeze. Pentru o cauza nobila la inceput, fireste.

Si iata ca ajunsi aici, ma aflu in pozitia sa-i raspund omului la intrebare. Cultura e acea chestie care ingaduie unui om suficienta independenta incat sa poata spune, de la obraz, adevarul unei serparii oricat de incalcite si oricat de intinse. Si asta nu-i putin lucru.

Concluzie ? Ce concluzie, acest episod se va inscrie in lista chestiilor pentru care "intreprinzatorii online" vor avea a da socoteala, alaturi de aia cu aritmetica creativa si alaturi de care altele or mai fi, ca nu stiu eu lista completa. Pentru ca scopul nu scuza mijloacele, oricat de strategici, deosebiti si deasupra tuturor ne-am simti. Dimpotriva, gratie eforturilor strategice ale agentiei pentru maine, putem merge cu totii acasa mai reci, mai tristi si mai dezamagiti.

Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

28 Responses

  1. pana la urma se pune in balanta o viata.

    iar mijloacele sau caile prin care se ajunge viata respectiva sa fie salvata sunt neimportante fata de efect (rezultate).

    ma doare fix in cur de mb dragan sau orice alta agentie, nu-l cunosc pe raduta dar pun pret pe umanitate si viata oamenilor. si, tot ca o semiconcluzie in situatii de genul asta cred ca te inseli, rezultatul scuza mijloacele.

  2. Mircea Popescu`s avatar
    2
    Mircea Popescu 
    Thursday, 11 February 2010

    N-ar fi prima oara cand se inseala cineva pe internet, si cu atat mai putin eu.

    Dar deocamdata raman la opinia enuntata. In general, scopul nu scuza mijloacele. In cazul asta, scopul nu scuza mijloacele. Exista cazuri cand scopul scuza mijloacele, de fapt daca ai chef poti gasi un exemplu dat chiar aici pe blog in istoria recenta. Dar asta nu-i unul dintre ele.

  3. vorbim de rezultat nu de scop. scopul poate e altul

  4. Mircea Popescu`s avatar
    4
    Mircea Popescu 
    Thursday, 11 February 2010

    Rezultatul este ceea ce numesti un scop dupa ce el s-a intamplat. Scop este ceea ce numesti un rezultat inainte ca el sa se intample. Daca-mi permiti, voi numi in continuare scopurile scopuri si rezultatele rezultate, chiar daca mai nou "totul e relativ".

  5. Mey, eu mi-s proasta, lucrez la librarie da' tot proasta sunt asa ca lamuriti-ma si pe mine: (In putine cuvinte, daca se poate si fara prea multe paranteze) cum profita MBDragan astia de boala lui Daniel Raduta? Sau cum profita de aia care vor sa-l ajute pe D. Raduta? Imi cer scuze, da' v-am zis ca-s proasta.

  6. Mircea Popescu`s avatar
    6
    Mircea Popescu 
    Thursday, 11 February 2010

    Prostia nu-i lucru de rusine, mai ales cand e recunoscuta. Are totusi efectul neplacut ca nu ne ingaduie sa raspundem la intrebari in ce ordine dorim, ci avem a raspunde la unele inaintea altora.

    Eu fiind de persuasiune libertariana, am sa te ajut, raspunzandu-ti la intrebarea de-o pui numai cu conditia sa iti raspunzi prin eforturi proprii la intrebarea la care trebuie raspuns intai, inainte de-a putea raspunde la ce te framanta.

    Aceasta intrebare la care trebuie raspuns intai este : Cum face, in general si in mod obisnuit, MB Dragan, precum si orice alta agentie de piar bani ?

  7. Mna, stai ca acum cred ca m-am prins. Am facut prost ca am citit pe diagonala, amu' am vazut si eu treaba cu zeii. Sorry.

    Totusi sunt de aceeasi parere cu Petre, daca omul ala mai traieste ceva timp atunci totu' e bine, numiti-ma naiva, na.

  8. Mircea Popescu`s avatar
    8
    Mircea Popescu 
    Thursday, 11 February 2010

    Sub aspectul ala, nici nu-i rau.

  9. deci, problema e ca niste oameni isi fac reclama, ajutand un alt om sa scape dintr-o cheste urata?

    extraordinar. nu mai exista altruism in lumea asta. Firmele de PR nu mai sunt create in scopul de a ajuta lumea, ci pentru profit.

    Viata asa cum o stim se va schimba

  10. Mircea Popescu`s avatar
    10
    Mircea Popescu 
    Thursday, 11 February 2010

    Mnu. Sau mnu tocmai. Niste oameni se prefac ca fac o chestie, in timp ce ei de fapt fac alta. Nu-i vorba ca nu mai exista altruism, nu aia ma roade.

    Problema este ca tocmai descoperim, ca natie, o noua frontiera, pe care n-o stim folosi. La televizor am reusit sa preluam regula cu marcarea publicitatii ca atare. Crezi ca pe internet lucrurile ar trebui sa stea altfel ?

  11. L-am cautat ceva timp, mai ales ca vremea e asa de nasoala afara .. da' l-am gasit.
    E exact cum mi-am imaginat - batran, barbos, par valvoi, vorba usor ragusita. Exact tipul de mos intelept, genul Daniil Sihastrul contemporan.

    I-am povestit apoi toate cele de mai sus. De doua ori, cu sublinieri si tot tacamul.

    Omul a ramas tacut o vreme si se vedea ca in el se duce o mare lupta. Clar ca intelepciunea ii cerea sa nu fie de acord, sa se revolte .. experienta ii cerea sa stea cuminte ..

    Dupa oarece vreme, un oftat. Oftat care ar fi smuls lacrimi si diavolului-tata. Ar fi determinat pe Nastase sa-si doneze averea la camine de batrani. Ar fi creat o campanie de demisii in masa in parlament si senat.

    Si grai asa:

    Nepoate, asta e .. in ziua de azi o cana de apa nu-ti da lumea fara s-o platesti .. eh .. acu' ca ti-am raspuns, dai si tu o motorola ? ca e cam frig ...

    PS: motorola = sticla de plastic de 200ml, aplatizata sa intre fest in buzunar fara sa se vada, continand vodca.

  12. Mircea Popescu`s avatar
    12
    Mircea Popescu 
    Thursday, 11 February 2010

    Si sper c-ai dat.

  13. Pai .. nu, firesc ca nu.

    Pe principiul sanatos ca
    "You need the bigger picture, the integrated plan, the one that puts the pieces of the puzzle together and drives results faster."

    l-am convins ca el trebuie sa faca cinste de data asta. Si data viitoare. Si de fiecare data.

    Io's cu piaru doar, nu ? Expertu', cumcarevasazica .. el clientu' .. pai nu ?

  14. Tu nu esti normal.

  15. 2 chestii ar trebui discutate:

    1. Tu pari sa fii impotriva donatiilor in general (si aici ma bazez nu numai pe articolul asta sau cel precedent ci si pe discutia avuta mai demult pi blogu mio). Asta nu-i o discutie interesanta pentru mine, fiindca pana la urma e-o opinie pe care sunt convins ca ti-o vei schimba singur in timp, cu de la sine putere, cand vei avea tu chef.

    2. Trebuie sa faca ei disclosure? Evident ca da.

    3. Este necesar sa fie fortati prin lege? Eu zic ca nu. Daca se prinde cineva, sa scrie pe blog, cum ai facut tu. Daca nu se prinde nimeni, ce rost ar avea o astfel de lege / regula, cata vreme n-ai ce proteja?

    In ce fac ei, partea pozitiva o-ntrece p-aia negativa.

  16. Ar trebui sa faci un poll daca in cazul de fata scopul scuza mijoacele. Deasemeni nu au exclusivitate in ceea ce priveste cazul amintit, ergo oricine poate "abuza" de subiect pina in momentul in care donatia ajunge la nivelul necesar.
    Daca o alta organizatie asemanatoare doreste sa se alature campaniei, sa faca o treaba mai buna, sa arate ca ei o au mai lunga sau din orice motive egoiste si meschine sau altruiste si genuine, va fi bine primita.
    Atat timp cat organizatia nu profita financiar in sensul ca nu are acces la banii donati de acesti oameni minunati care sunt "fraierii" nu vad buba.
    Vorba aia, frate cu nefartatul pina treci lacul.

  17. Mircea Popescu`s avatar
    17
    Mircea Popescu 
    Thursday, 11 February 2010

    @Valentin Foarte urat...

    @Anonimosu Da, ce sa-ti spun, asa mare chestie e sa nu-ti trebuiasca niste sute de euro.

    @zamo.ca La 1, permite-mi sa-ti spun ca nu cred c-ai inteles mare lucru din parerea mea in ce priveste donatiile, in general.

    La chestia cu fortatul prin lege : nici eu nu-s pentru legi. Legile se vadesc adesea solutia cea mai proasta dintre toate solutiile posibile. Dar, chiar si asa, legea este o solutie, si prin asta e preferabila lipsei oricarei solutii.

    Deci, daca entreprenorii, intreprinzatorii, industriasii, deosebitii si strategicii care sunt si este reusesc sa inteleaga ca ar fi nu doar bine, nu doar frumos, nu doar recomandabil, ci este de-a dreptul imperios necesar sa-si gaseasca si sa respecte un cod etic (de-adevaratelea, iara nu ce fac jurnalistii), foarte bine. Iara daca nu reusesc, legea va fi nu doar necesara, ci chiar si scrisa. Nu pentru ca zic eu, ci pentru ca asa curge lumea.

    Pana in final, exista un motiv pentru care sase sau optsprezece agentii si pretentii de agentii se inghesuie pe aceasi piata de cateva sute de mii de euro, adica bugetul anual a doua-trei familii mai instarite din lumea civilizata. Care motiv nu-i faptul ca se fac de ras scriind in ESL pe unde nu prea ar fi cazul. Banii vin odata cu maturizarea, care survine la scurta vreme dupa responsabilizare.

    PS. Nu exista rationamentul asta cu "partea pozitiva o intrece pe cea negativa". Isi bate nevasta da' plateste impozite, sau ce zici de fapt ?

    @cipslim Nu ma intereseaza un poll, pentru ca eu expun parerea mea, nu a altora. Parerea mea se formeaza in capul meu, deductiv, iara nu prin preluare de la o trupa oricat de mare, oricat de omogena, oricat de convinsa, de alti oameni. Si sper ca si parerea ta, la fel. Mai important, binele si raul, justul si injustul, legalul si ilegalul nu se stabilesc prin vot, ca nu-s politica. Sunt ori nu-s.

    Argumentul pietei libere e interesant, si motivul pentru care magarii de-astea nu se intampla in alte parti vine tocmai de-acolo, nu este, intr-o piata functionala, rentabil sa incerci. Dar noi neavand o piata functionala, ci eternul oligoprostopol, nu-s sanse sa se intample asa ceva. De fapt, oamenii sunt inca in soc ca exista un bloger care sa-si permita sa spuna chestii de-astea "secrete" prin public. Pentru ca blogarii, stii tu care, sunt de cand s-or prasit o cladire anexa a dispozitivului, pana intr-acolo incat s-a ajuns sa se confunde functia cu oamenii respectivi.

  18. Anonimosu`s avatar
    18
    Anonimosu 
    Friday, 12 February 2010

    "So everything's working out with your future-actor, your son seems to be responding?"
    "I think he's pretty scared alright!"
    "It's just weird having to keep lieing to our boy like this."
    "Well, you know what us ultra-liberals say, when it comes to children and drugs, lies are okay. The ends justify the means. Take smoking for instance. The truth is there's no hard evidence that second hand smoke can kill, but we believe it's okay to lie about it, as long as it gets people to stop smoking!"
    "Well that makes sense."
    "So it is with everything here at MotivationCorp. It's okay for us to lie and tell kids that all marijuana use promotes terrorism, or that one pill of ecstasy is gonna kill 'em. It's not necessarily true, but... the ends justify the means."
    "I think when this is all over, our son's gonna thank us!"

    Southpark sa traiasca.

  19. Mircea Popescu`s avatar
    19
    Mircea Popescu 
    Friday, 12 February 2010

    In Romania ora exacta este usor in urma, asa ca Southpark n-o inceput inca.

  20. Cristescu Bogdan`s avatar
    20
    Cristescu Bogdan 
    Monday, 12 April 2010

    Sunt curios, şi dacă îmi permiţi să-ţi solicit o informaţie; când scrii un articol, aşa plin de ego ca acesta şi multe altele (nu judec, doar apreciez prin observaţie), întâi scrii conţinutul şi apoi pui titlu sau invers?

  21. Mircea Popescu`s avatar
    21
    Mircea Popescu 
    Monday, 12 April 2010

    In general scriu titlul intai, pentru ca daca nu boala de wordpress iti pune un numar pe post de url si tre' sa-l modifici.

    Dar articolul e clar format in cap, scriu ca dupa dictare cand ma apuc de scris.

  22. Cristescu Bogdan`s avatar
    22
    Cristescu Bogdan 
    Monday, 12 April 2010

    "Fain" aşa :)

  23. Mircea Popescu`s avatar
    23
    Mircea Popescu 
    Monday, 12 April 2010

    Da' la ce te interesa ? Ca-i o curiozitate destul de exotica, tre' sa recunosc.

  24. Cristescu Bogdan`s avatar
    24
    Cristescu Bogdan 
    Monday, 12 April 2010

    A, eu fac altfel (că parcă contează), am titlul în minte, precum şi ideea generală a articolului, scriu articolul, îmi vin mai mereu completări ce în minte iniţial nu le aveam, termin cu textul, completez titlul, care la fel de multe ori se mai restructurează, şi final, sau "Publish" cum spune Wordpress :)

    Eu sunt de părerea că nimic nu este bătut în cuie (la nivel de teorie) şi privind clar realitatea, observ că şi practic sună la fel activitatea omenească. Găseşti acum perfecţiunia iar în secunda următoare o regăseşti sub altă formă, contextual vorbind, ideea ta este doar foarte puţin exact-aşa şi mai mult adevărul-îl-ştim-toţi.

    Nu mă doare capul cu ce faci tu aici, dar eşti slab dacă tot continui cu atitudinea că eşti mai presus de altul. Totul se manifestă identic la el ca şi la tine, nici nu trebuie să te stiu pe de rost ca să afirm asta. Apoi, tu sfătuieşti de parcă ştii, când, chiar ironic, ştii că vrei să ştii!

    Adevărul există mereu, noi creem doar nonadevăruri, şi apoi, ciudată devine starea noastră generală, că ne agităm impunându-ne nonadevăruri!

    Ce e adevărat, să descoperi adevărul sau faptul că adevărul este descoperit? Nici una după umila mea gândire, căci trecând prin simţuri faptele, sesizez un gol imens pe care îl umplu doar dacă simt că adevărul îl ştiu deja şi fără să îl descopăr. Şi de neînţeles e porţiunea asta, căci mintea se blochează fix în adevăr! Eu am o vorbă, ce nu ştiu accept ca fapt, bazat pe ceea ce ştiu, când conştient devin de ceea ce fac, ca prin magie sesizez că trebuie doar să accept. Şi dispare ca praful în vânt şi nevoia de a trăncăni cu unu cu altul, ca să aflu ceva sau să mă dau rotund că ştiu!De asta, pentru că logicul e logic, adevărul e adevăr, soarele e soare, tu eşti tu, e simplu pentru minte să-i spui d-astea ...

  25. Mircea Popescu`s avatar
    25
    Mircea Popescu 
    Monday, 12 April 2010

    Eu imi permit sa cred ca relativismul asta neinspirat te va duce cu capul in zid. Ori in multe-multe ziduri mici, de-ti vei petrece toata viata ametit si in deriva, lucrand sub capacitati, ori intr-un zid mare, care-ti va taia maul si vei pluti in nestire o vreme pana-ti revii.

    Dar de-aia-i lumea lume, sa incerce fiecare cate-o teorie.

  26. Cristescu Bogdan`s avatar
    26
    Cristescu Bogdan 
    Monday, 12 April 2010

    Acuma cu bătaia de cap nuş ce să mai zic, dar unde mai pui şi faptul că mie mi se pare logic şi simplu orice "câte-o teorie"!

    Rectific, nu mă doare capul şi nu pentru că sunt tare de cap ci pentru că mai mult mă hrănesc din ce simt decât din ce gândesc.

    Nu esti o hrană bună pentru mine pentru că mă faci să simt acelaşi căcat ambalat altfel. Rareori şi poate doar în comentarii, articolele tale mă hrănesc pe mine!

    Cum am mai zis, de parcă contează!

  1. [...] februarie 2010 : O larga desfasurare de forte intr-un proiect din categoria "mizerie pentru trafic" se trezeste surprinsa din flanc de-aceeasi trupa buclucasa de blindate. Ca oamenii au neobrazarea [...]

  2. [...] notabil din Timisoara, indiferent de agitatiile pustimii locului a doua-trei proaste cu aere de piarnice) spune deschis un adevar trist. Foarte [...]

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.