Comments on: Sa spargem buba http://trilema.com/2010/sa-spargem-buba/ Moving targets for a fast crowd. Sun, 12 Apr 2026 12:38:24 +0000 http://polimedia.us hourly 1 By: Trist, dar adevarat on Trilema - A blog by Mircea Popescu. http://trilema.com/2010/sa-spargem-buba/#comment-133485 Trist, dar adevarat on Trilema - A blog by Mircea Popescu. Mon, 06 Jan 2020 17:38:29 +0000 http://trilema.com/?p=4756#comment-133485 [...] notabil din Timisoara, indiferent de agitatiile pustimii locului a doua-trei proaste cu aere de piarnice) spune deschis un adevar trist. Foarte [...] [...] notabil din Timisoara, indiferent de agitatiile pustimii locului a doua-trei proaste cu aere de piarnice) spune deschis un adevar trist. Foarte [...]

]]> By: Cronica unei prabusiri anuntate on Trilema - A blog by Mircea Popescu. http://trilema.com/2010/sa-spargem-buba/#comment-133369 Cronica unei prabusiri anuntate on Trilema - A blog by Mircea Popescu. Mon, 06 Jan 2020 17:28:37 +0000 http://trilema.com/?p=4756#comment-133369 [...] februarie 2010 : O larga desfasurare de forte intr-un proiect din categoria "mizerie pentru trafic" se trezeste surprinsa din flanc de-aceeasi trupa buclucasa de blindate. Ca oamenii au neobrazarea [...] [...] februarie 2010 : O larga desfasurare de forte intr-un proiect din categoria "mizerie pentru trafic" se trezeste surprinsa din flanc de-aceeasi trupa buclucasa de blindate. Ca oamenii au neobrazarea [...]

]]> By: Cristescu Bogdan http://trilema.com/2010/sa-spargem-buba/#comment-20228 Cristescu Bogdan Mon, 12 Apr 2010 12:00:18 +0000 http://trilema.com/?p=4756#comment-20228 Acuma cu bătaia de cap nuş ce să mai zic, dar unde mai pui şi faptul că mie mi se pare logic şi simplu orice "câte-o teorie"! Rectific, nu mă doare capul şi nu pentru că sunt tare de cap ci pentru că mai mult mă hrănesc din ce simt decât din ce gândesc. Nu esti o hrană bună pentru mine pentru că mă faci să simt acelaşi căcat ambalat altfel. Rareori şi poate doar în comentarii, articolele tale mă hrănesc pe mine! Cum am mai zis, de parcă contează! Acuma cu bătaia de cap nuş ce să mai zic, dar unde mai pui şi faptul că mie mi se pare logic şi simplu orice "câte-o teorie"!

Rectific, nu mă doare capul şi nu pentru că sunt tare de cap ci pentru că mai mult mă hrănesc din ce simt decât din ce gândesc.

Nu esti o hrană bună pentru mine pentru că mă faci să simt acelaşi căcat ambalat altfel. Rareori şi poate doar în comentarii, articolele tale mă hrănesc pe mine!

Cum am mai zis, de parcă contează!

]]> By: Mircea Popescu http://trilema.com/2010/sa-spargem-buba/#comment-20224 Mircea Popescu Mon, 12 Apr 2010 11:51:34 +0000 http://trilema.com/?p=4756#comment-20224 Eu imi permit sa cred ca relativismul asta neinspirat te va duce cu capul in zid. Ori in multe-multe ziduri mici, de-ti vei petrece toata viata ametit si in deriva, lucrand sub capacitati, ori intr-un zid mare, care-ti va taia maul si vei pluti in nestire o vreme pana-ti revii. Dar de-aia-i lumea lume, sa incerce fiecare cate-o teorie. Eu imi permit sa cred ca relativismul asta neinspirat te va duce cu capul in zid. Ori in multe-multe ziduri mici, de-ti vei petrece toata viata ametit si in deriva, lucrand sub capacitati, ori intr-un zid mare, care-ti va taia maul si vei pluti in nestire o vreme pana-ti revii.

Dar de-aia-i lumea lume, sa incerce fiecare cate-o teorie.

]]> By: Cristescu Bogdan http://trilema.com/2010/sa-spargem-buba/#comment-20223 Cristescu Bogdan Mon, 12 Apr 2010 11:46:14 +0000 http://trilema.com/?p=4756#comment-20223 A, eu fac altfel (că parcă contează), am titlul în minte, precum şi ideea generală a articolului, scriu articolul, îmi vin mai mereu completări ce în minte iniţial nu le aveam, termin cu textul, completez titlul, care la fel de multe ori se mai restructurează, şi final, sau "Publish" cum spune Wordpress :) Eu sunt de părerea că nimic nu este bătut în cuie (la nivel de teorie) şi privind clar realitatea, observ că şi practic sună la fel activitatea omenească. Găseşti acum perfecţiunia iar în secunda următoare o regăseşti sub altă formă, contextual vorbind, ideea ta este doar foarte puţin exact-aşa şi mai mult adevărul-îl-ştim-toţi. Nu mă doare capul cu ce faci tu aici, dar eşti slab dacă tot continui cu atitudinea că eşti mai presus de altul. Totul se manifestă identic la el ca şi la tine, nici nu trebuie să te stiu pe de rost ca să afirm asta. Apoi, tu sfătuieşti de parcă ştii, când, chiar ironic, ştii că vrei să ştii! Adevărul există mereu, noi creem doar nonadevăruri, şi apoi, ciudată devine starea noastră generală, că ne agităm impunându-ne nonadevăruri! Ce e adevărat, să descoperi adevărul sau faptul că adevărul este descoperit? Nici una după umila mea gândire, căci trecând prin simţuri faptele, sesizez un gol imens pe care îl umplu doar dacă simt că adevărul îl ştiu deja şi fără să îl descopăr. Şi de neînţeles e porţiunea asta, căci mintea se blochează fix în adevăr! Eu am o vorbă, ce nu ştiu accept ca fapt, bazat pe ceea ce ştiu, când conştient devin de ceea ce fac, ca prin magie sesizez că trebuie doar să accept. Şi dispare ca praful în vânt şi nevoia de a trăncăni cu unu cu altul, ca să aflu ceva sau să mă dau rotund că ştiu!De asta, pentru că logicul e logic, adevărul e adevăr, soarele e soare, tu eşti tu, e simplu pentru minte să-i spui d-astea ... A, eu fac altfel (că parcă contează), am titlul în minte, precum şi ideea generală a articolului, scriu articolul, îmi vin mai mereu completări ce în minte iniţial nu le aveam, termin cu textul, completez titlul, care la fel de multe ori se mai restructurează, şi final, sau "Publish" cum spune Wordpress :)

Eu sunt de părerea că nimic nu este bătut în cuie (la nivel de teorie) şi privind clar realitatea, observ că şi practic sună la fel activitatea omenească. Găseşti acum perfecţiunia iar în secunda următoare o regăseşti sub altă formă, contextual vorbind, ideea ta este doar foarte puţin exact-aşa şi mai mult adevărul-îl-ştim-toţi.

Nu mă doare capul cu ce faci tu aici, dar eşti slab dacă tot continui cu atitudinea că eşti mai presus de altul. Totul se manifestă identic la el ca şi la tine, nici nu trebuie să te stiu pe de rost ca să afirm asta. Apoi, tu sfătuieşti de parcă ştii, când, chiar ironic, ştii că vrei să ştii!

Adevărul există mereu, noi creem doar nonadevăruri, şi apoi, ciudată devine starea noastră generală, că ne agităm impunându-ne nonadevăruri!

Ce e adevărat, să descoperi adevărul sau faptul că adevărul este descoperit? Nici una după umila mea gândire, căci trecând prin simţuri faptele, sesizez un gol imens pe care îl umplu doar dacă simt că adevărul îl ştiu deja şi fără să îl descopăr. Şi de neînţeles e porţiunea asta, căci mintea se blochează fix în adevăr! Eu am o vorbă, ce nu ştiu accept ca fapt, bazat pe ceea ce ştiu, când conştient devin de ceea ce fac, ca prin magie sesizez că trebuie doar să accept. Şi dispare ca praful în vânt şi nevoia de a trăncăni cu unu cu altul, ca să aflu ceva sau să mă dau rotund că ştiu!De asta, pentru că logicul e logic, adevărul e adevăr, soarele e soare, tu eşti tu, e simplu pentru minte să-i spui d-astea ...

]]>