Romania Perifrastica

Friday, 29 October, Year 2 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

Dati-mi voie sa incep prin a fura :

Ma suna domnisoara recrutor de la firma multinationala de HR. Entuziasta (na, se pregatea sa imi ofere o mare sansa in cariera) si sigura pe ea (doar e consultant la o mare firma de HR). Imi cere o intalnire, cu un selling-line de vanzator ambulant de ceasuri Rolex: “Am pentru dumneavoastra o oferta pe care nu o puteti refuza.” “Pai de ce nu pot”, zic eu. Bla-bla, cariera, perspective si “un pachet salarial exceptional”. “Cum adica exceptional? Foarte mare, foarte mic, intr-o valuta exotica?” “Este un pachet salarial extrem de competitiv, zice ea”. “Competitiv in raport cu cat castig eu? Stiti care imi e salariul acum?” “A, nu, zice ea”.

Sper ca B.T. Olteanu nu mi-o va lua in nume de rau.

Toate popoarele si toate culturile folosesc o minima cantitate de perifraze. Se duc sa dea un telefon in loc sa se duca sa se cace. Invita fetele la o cafea in loc sa le invite la un futut. Sunt putin deranjate la stomac in loc sa vomite indescriptibil si sa se baseasca irespirabil.

Totusi, majoritatea inteleg doua chestii fundamentale in raport cu aceasta practica a circumlocutiei : a) ca perifrazele sunt perifraze, adica un ce inferior, subordonat si accesoriu realitatii si b) ca exista totusi o limita.

Romanii, nu. Ca de obicei, romanii nu. Romanii nu inteleg ca perifrazele sunt perifraze, pentru romani o perifraza "de succes" evolueaza de la a fi un inlocuitor, un biet ersatz la a fi de-a dreptul esenta insasi. Pina mai ieri scutita, de astazi cu totul inlocuita, asta-i soarta si evolutia esentei in spatiul mental romanesc. Si asa vorba "relevant" a ajuns sa insemne important sau notabil (nu e clar), "competitiv" inseamna de fapt "mare", "pe care n-o puteti refuza" inseama de fapt "buna", iar marfa, faza, cool si tare au ajuns sa insemne tot. Ce tare e faza asta frate. Marfa! Citi dintre utilizatorii perifrazei cu oferta de nerefuzat stiu de Nasul ? Ei, parca trebuie sa stie, halal preocupari.

Aceasta atitudine in spatiul ideal dubleaza, reflecta si reprezinta atitudinea romanilor in raport cu lumea si viata, si felul in care isi percep si isi inteleg ei propria evolutie, ca persoane, ca grupuri, ca societate si ca popor. Modelul lui Dinu Paturica, sarantoc devenit inlocuitor de boier devenit cumva, inexplicabil, boier insusi (poate in acelasi mod in care vinul devine "singele mintuitorului" ?) se manifesta si astazi, dupa trei secole. Se manifesta si astazi, exact ca si ieri, drept unic model posibil. Romanul pur si simplu nu are loc, in universul reprezentarilor lui mentale, pentru altceva, pentru altfel.

"Dupa ce a murit sotia lui Iura, eu i-am promis ca voi avea grija de el si am inceput sa-i caut iubita. Am gasit o doamna arhitect, dar si altele. Si, intr-o zi, l-am invitat pe Iura la cafea la mine. Poarta era defecta si i-am zis: daca eu am putut intra pe fereastra, poti si tu. Si Iura a intrat pe geam, a sarit cu totul pe mine si am facut dragoste, si de atunci am ramas impreuna."

Tineti minte oroarea ceea ? Probabil ca da. Anca Pandrea (daca stiti ce inseamna to pander in limba engleza probabil ca va amuza ca si pe mine nesfirsita capacitate caragieleasca a onomasticii la neamul asta) se percepe pe sine drept romanca de succes pentru ca a reusit sa faca tranzitia aceea care-i unicul sens al devenirii la romani : statea intre jmecheri si devenise unul dintre ei, a jucat rolul de surogat de nevasta devenind in timp una.

Soarta ideala a portarului de spital roman este sa ajunga, dupa douaji' de ani de urmarit poarta institutiei, daca nu sa opereze lumea de-a dreptul, pe creier daca se poate, macar directorul stabilimentului. Soarta ideala inspre care sute de portari reali de pe-aici de pe la noi se chiar si intind, in fiecare zi a existentei lor. Ba chiar avem si chelneri cari, dupa cit au prins pe apucate din dezbaterile si conferintele intelectualilor, pot face mart pe un profesor de universitate, mai ales daca l-or lua repede.

Romanul, acest fanfaron al disimularii, pe care o duce pina la greata si chiar dincolo de ea.

PS. Alex cade impuscat: se trage cu adevarat. Toni este eliminat, ciuruit de gloante, si apoi toti ai lui cad fara sperante.

Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

2 Responses

  1. de notat. frumos. ;)

  2. Mircea Popescu`s avatar
    2
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 29 June 2011

    Intr-adevar :D

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.