Notiunile de baza - IV

Tuesday, 22 June, Year 2 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

Spuneam in articolul anterior din aceasta serie ca piata ofera un model rational pentru alegerea intreprinderilor in care grupul urmeaza sa-si investeasca energia.

Unul dintre efectele importante ale acestei inlesniri este diminuarea tensiunilor din grup, ingaduind tuturor sa ofere rationamente persuasive. Chiar si daca soldatul nu s-ar fi prins de chestia cu barnele de fag, oricare membru din grup, de exemplu unul dintre pescari, sau reparatorul de undite, plictisit de lipsa de activitate ar fi putut observa cum stau lucrurile, si propune miscarea activitatii dinspre pescuit inspre taiat lemne.

In fapt, prin abstractizarea pe care o ofera, piata ingaduie persoanelor care nu-s "in treaba" instrumente care le ingaduie totusi sa judece corect situatia. Nu conteaza daca tu esti pescar, soldat sau arcas, oricine poate urmari rationamentul ala cu doi oameni cinsprezece barne saizeci de pesti. Pe scurt, prin simpla ei existenta, piata ingaduie agregarea inteligentei tuturor membrilor grupului.

Intr-un grup de peste lac, care n-are acces la piata, succesul depinde strict de inteligenta soldatului. Daca soldatul e baiat destept si serios, pescarii vor munci eficient sub mana lui, rezultand un grup puternic. Daca soldatu-i tamp, grupul va munci ineficient, si oricat de inteligent ar fi un pescar oarecare asta n-ar servi grupului la nimic. Cum poate pescarul sa-l convinga pe soldat ca-i prost, cand soldatu-i cu paru-n mana ?

Problema asta nu se pune in grupul nostru, care are acces la piata : oricine poate convinge pe oricine foarte bine, si simplu de tot : doi oameni... o zi... 15 barne... 60 de pesti etc. Sigur ca fata de acest rationament indivizii tampiti pot recurge la bata, dar acela e un argument de o cu totul alta natura. Faptul ca ingaduie aceasta distinctie, intre argumente rationale si argumente irationale e un avantaj imens pe care piata-l aduce grupului ce are acces la ea.

Practic vorbind, in grupul fara piata succesul depinde de-a avea un tip inteligent in pozitia justa. In grupul cu acces la piata, succesul depinde doar de-a avea un tip inteligent. Ca sa ilustram, hai sa jucam zaruri. Fiecare aruncam zarul de cate cinci ori. Cum preferati, sa castigati doar daca dati 6 in incercarea a 2-a, sau sa castigati daca dati 6 in oricare dintre incercari ?

Intrucat e piatra de temelie a oricarui discurs rational in normarea activitatii umane, rationamentul acela cu oamenii, barnele, pestii a suferit si el o abstractizare. Hai s-o analizam.

Daca dorim sa comparam orice doua chestii concrete, singurul mod rational e sa le aducem la un numitor comun, sa le gasim un ceva cu care se compara amandoua. In cazul nostru, numitorul comun sunt pestii sarati, ca asa am procedat, am dus munca la padure in pesti sarati, si pe urma si munca la lac in pesti sarati, si pe urma am comparat cantitati din acelasi lucru - pestii sarati.

In cadrul discutiei noaste, pestii sarati au jucat rolul de moneda. Moneda nu-i altceva decat substratul universal de schimb, chestia in raport cu care se evalueaza valoarea tuturor celorlalte obiecte.

Din nefericire, pestii sarati ca atare au niste dezavantaje in functia de moneda. Chiar asa sarati cum sunt, pot totusi sa se strice. Asa ceva nu-i admisibil, ca tocmai asta-i scopul monedei, sa pastreze. Daca se strica, cum mai pastreaza ? Pe deasupra, prin firea lucrurilor unii pesti sunt mai mari si altii mai mici, si-atunci putem ajunge in situatia in care cineva abuzeaza teoria : pretinde sa schimbe pesti mici cu pesti mari pentru ca dom'le, un peste-i un peste, si apoi schimba pesti foarte mari pe cate doi pesti foarte mici, ca totusi... sunt foarte mari. Nici asa ceva nu-i acceptabil.

Pentru a rezolva aceste probleme, soldatul nostru vine cu o solutie interesanta : intrucat pe fundul lacului se gasesc niste scoici mai deosebite, care nu se mai intalnesc niciunde altundeva, pune un pescar sa-i scoata o mana de scoici, dupa care se apuca si scrijeleste in fiecare desenul unui peste. A doua zi, duce mandru punga de scoici la targ, si anunta : Dragii mei, iata aceste scoici. Jur pe fortul nostru de sub lac ca oricui va aduce cate-o scoica din asta desenata de mine va primi, oricand va dori, cate-un peste sarat din stocurile noastre.

Din punctul de vedere al negustorilor, ideea prezinta niste avantaje, si anume, scoicile sunt mai mici, mai usoare, nu mucezesc. Ideea are si niste dezavantaje, si anume, valoarea lor intrinseca este nula. Singura lor valoare depinde de increderea pe care-o pot acorda promisiunii soldatului ca le va preschimba in pesti. In masura in care dezavantajul acesta le pare mai mic decat avantajele, ei vor incepe sa foloseasca moneda soldatului.

Ce-a facut soldatul ? A introdus prima moneda convertibila in lumea noastra imaginara. Lucrul e istet, pentru ca sigur ca fortul are intotdeauna niste peste sarat in butoaie, care pe masura ce se consuma este si reimprospatat. Cu alte cuvinte, chiar daca este intotdeauna niste peste, nu este mereu acelasi peste, si deci problema ca s-ar putea strica nu se mai pune. Pe de alta parte, acest avantaj implica si niste dezavantaje, pentru ca daca numarul monezilor in circulatie intrece numarul pestilor din butoaie, e perfect posibil sa te trezesti in incapacitate de a-ti onora angajamentele.

Daca tu ai 60 de pesti, adica consumul fortului pe o luna, si ai emis 500 de monezi, ce te faci cand trei negustori cu cate 30 de monezi fiecare vin sa-si ceara pestii ? Ai cam belit-o. Pe de alta parte, nu iti poti permite sa tii 120 de pesti, pentru ca nu se mananca decat in doua luni, si cam ala-i si termenul lor de valabilitate. Cu alte cuvinte, incep sa se strice.

Asta-i motivul pentru care fortul de sub lac simte nevoia de a-si infiinta prima Banca Centrala, care sa fie condusa de un tip care sa se ocupe de gestiunea cantitatii de moneda in circulatie, in raport cu cantitatea de pesti stocata, si respectiv de cererile de conversie a monezilor.

Category: Actiuni si Optiuni
Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

2 Responses

  1. [...] Bursa, unde-si expune nevoile si asteptarile interesului public.Situatia nu-i cu nimic diferita de momentul introducerii monezii : inainte de inventia scoicilor desenate, proprietarul flamand al unei halebarde se vedea silit s-o [...]

  2. [...] nu pot cheltui impreuna mai multi bani decat exista la momentul in discutie.Logic vorbind, daca soldatul a stat o noapte si-a desenat pesti pe-o suta de scoici, masa monetara devine 100 de monezi. Daca [...]

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.